Directorul SRI, Eduard Hellvig, a spus pe 17 iunie, într-o declarație de presă fără întrebări din partea jurnaliștilor, că „securismul este astăzi bine reprezentat în prea multe medii ale societății noastre” și a susținut că „este o idee total greșită că în anul 2022 serviciile de informații din România ar putea să revină la modelul fostei Securități”.
Liderul interimar al USR, Cătălin Drulă, a reacționat și a transmis că „nu a înțeles nimeni nimic” după declarațiile lui Hellvig și că așteaptă demisii după „odioasele legi ale securismului național”.
„Domnul Hellvig a ieșit într-o conferință de presă din care sunt convins că nu a înțeles nimeni nimic, ne-a spus că societatea e prea plină de securism, suntem de acord, că partidele sunt prea pline de securism, suntem de acord, de-aia nu sunt în stare să facă politici publice coerente, de-aia nu sunt în stare să funcționeze PSD și PNL fără comandă, dar nu am auzit cine își dă demisia pentru odioasele legi ale securismului național. Așteptăm”, a spus Drulă, aflat la Parlament.
Președintele interimar al USR i-a cerut apoi, în mod direct, demisia lui Eduard Hellvig.
„Prin urmare, venim noi, opoziția vine cu soluții în acest caz. Soluția este: demisia lui Eduard Hellvig, cel care este răspunzător, din tot ce aflăm și din tot ce ne spun conducătorii României în momentul de față, pentru elaborarea acestor sinistre legi”, a adăugat liderul interimar al USR.
Ce conțin drafturile privind legile securității naționale
Mai multe propuneri legislative care ar putea modifica activitatea instituțiilor secrete ale statului, adică SRI, SIE, SPP și STS, au fost publicate de g4media.ro. În esență, dacă drafturile legii securității naționale vor fi adoptate în forma apărută în presă, serviciile de informații vor avea puteri sporite, ofițerii SRI și SIE vor avea imunitate, iar șefii celor două servicii vor fi greu de demis.
Totodată, persoanele fizice și juridice vor trebui să acorde sprijin Serviciului Român de Informații și nu vor avea voie să vorbească despre ajutorul dat. Totuși, proiectul de lege nu prevede sancțiuni pentru cei care nu sprijină SRI.
De asemenea, potrivit propunerilor legislative, procurorii vor putea intra în sediile SRI pentru a efectua anchete doar cu aprobarea președintelui CSAT, care este președintele României, și numai cu informarea prealabilă a directorului SRI.
Alte prevederi din drafturile legii securității naționale sunt posibilitatea ca SRI să acționeze în afara granițelor, iar Serviciul de Informații Externe (SIE) să acționeze în interiorul României.
După dezbaterile din coaliția de guvernare PSD-PNL-UDMR, propunerile legislative vor ajunge în Guvern. După ce vor fi adoptate în Executiv, vor fi trimise în Parlament, unde vor fi analizate în comisia de specialitate.