CCR respinge sesizarea lui Nicușor Dan: Legea „este clară, precisă și predictibilă”

Cum motivează CCR decizia

Aceasta este prima decizie luată de Curte în noua sa componență, cu trei noi judecători și sub conducerea Siminei Tănăsescu, fost consilier prezidențial. 

De asemenea, reprezintă prima sesizare făcută de șeful statului de la începutul mandatului său.

„În ședința din data de 17 iulie 2025, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de către Președintele României”, se precizează în comunicatul CCR.

Într-un comunicat oficial, CCR a anunțat că a respins în unanimitate obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României. Curtea a constatat că toate dispozițiile contestate din legea de modificare și completare a OUG nr.31/2002 sunt constituționale.

„În esență, raportat la criticile formulate de autorul obiecției, Curtea a constatat că legea supusă controlului de constituționalitate este clară, precisă și predictibilă prin raportare la conținutul reglementării, pe care l-a raportat la obiectul și scopul legitim al legii, acela de a proteja prin mijloace penale, valorile sociale cele mai importante ale unei societăți democratice, fundamentate în necesitatea asigurării demnității ființei umane și a respectului deplin al drepturilor și libertăților fundamentale”, precizează CCR.

Argumentele Curții Constituționale

CCR a subliniat că ideologiile nazistă, fascistă și legionară sunt „concepte istorice și politice care nu pot fi relativizate prin definiții juridice”. 

Aceste regimuri politice totalitare au încălcat principiile statului de drept, drepturile omului și democrația.

„Atât consacrarea normativă a infracțiunilor specifice, cât și scopul legii criticate sunt justificate și legitime pentru că urmăresc să protejeze, prin mijloacele specifice dreptului penal și cu garanții proporționale rezultate din dreptul la un proces echitabil care fundamentează derularea oricărui proces penal, valorile și principiile esențiale ale democrației împotriva unor fapte care prezintă un pericol major pentru fundamentele sistemelor politice democratice”, subliniază CCR.

Curtea a menționat că decizia sa se aliniază cu principiile și valorile democratice europene, fiind în concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Prima lege contestată de Nicușor Dan la CCR

Președintele Nicușor Dan a transmis sesizarea de neconstituționalitate cu o săptămână în urmă, susținând că legea a fost adoptată de Parlament cu încălcarea unor norme și principii constituționale.

În cadrul unei conferințe de presă recente, președintele și-a exprimat îngrijorările față de conținutul legii:

„Dacă ne uităm la conținutul acestei legi, așa cum probabil ați citit sesizarea pe care am făcut-o Curții Constituționale, o să vedeți că sunt niște chestiuni extrem de neclare acolo, și vă dau un exemplu. În orașul Făgăraș există o mică asociație care se ocupă de promovarea Rezistenței din Munții Făgăraș, face expoziții, fel de fel de evenimente de felul ăsta.”

„Între membrii Rezistenței din Munții Făgăraș sunt câteva persoane care în trecutul lor au fost parte din mișcarea legionară. Întrebarea este: această asociație are sau nu are caracter legionar? – pentru că legea nu ne spune. Și, dacă are caracter legionar, oamenii ăștia trebuie să facă pușcărie sau nu? – pentru că legea ne spune că, dacă fondezi o asociație cu caracter legionar, trebuie să faci pușcărie. Eu cred că nu, eu cred că este legitim să promovezi Rezistența anticomunistă din Munții Făgăraș. Și sunt multe astfel de neclarități care lasă loc arbitrariului. Evident, trebuie să avem o lege care să condamne manifestări xenofobe, antisemite, rasiste, de orice fel, fără discuție, dar o astfel de lege trebuie să fie foarte clară, ca să nu lase loc la interpretări și eventual la abuzuri”, a explicat președintele, conform News.

Decizie definitivă a CCR

Decizia CCR este definitivă și general obligatorie. 

Argumentele detaliate ale Curții vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care urmează să fie publicată în Monitorul Oficial al României.

Hotărâre a Curții Constituționale vine în contextul unor dezbateri mai ample la nivel național privind libertatea de exprimare și limitele sale în raport cu promovarea ideologiilor extremiste.

De ce a contestat Nicușor Dan legea

Președintele Nicușor Dan a susținut că legea este neclară și ambivalentă, invocând încălcări ale prevederilor constituționale (art. 1 alin. (3) și (5), art. 20, 30, 31, 33).

Printre principalele argumente se numără lipsa clarității în definițiile conceptelor legionar și fascist, ambiguitatea privind „materialele” vizate (forma, conținutul, autorul) și expresia „cultul persoanelor din conducerea organizațiilor fasciste”, formulată vag și fără delimitări precise.

Nicușor Dan a avertizat că, în lipsa unor definiții stricte, legea poate fi aplicată arbitrar și poate exacerba polarizarea societății și lipsa de încredere în autorități.

Președintele a subliniat că „societatea românească este puternic polarizată, încrederea în autoritățile statului este la cote reduse, și orice acțiune a statului care se referă în mod dezechilibrat la această polarizare crește tensiunea socială și neîncrederea în autorități”.

Cu alte cuvinte, arată Nicușor Dan, „orice acțiune a statului care se referă la polarizarea existentă trebuie să ofere toate garanțiile pentru a nu putea fi citită ca o acțiune a unei opțiuni politice a societății, cu reprezentare parlamentară majoritară, împotriva celeilalte”.

Pedepse mai dure pentru promovarea ideologiilor fasciste, legionare și pentru negarea Holocaustului

Legea adoptată de Camera Deputaților, pe 11 iunie 2025, conține modificări semnificative aduse OUG 31/2002 și Legii 157/2018. Concret prevede următoarele:

• Închisoare de 3–10 ani pentru inițierea, aderarea sau sprijinirea unei organizații cu caracter fascist sau legionar.
• Pedepse de 1–5 ani, majorate cu 50% dacă materialele sunt distribuite online.
• Închisoare de 3 luni–3 ani pentru promovarea publică a cultului persoanelor vinovate de crime împotriva umanității.
• 6 luni–3 ani pentru negarea, minimalizarea sau justificarea Holocaustului.

Călin Georgescu a fost trimis, miercuri, 2 iulie, în judecată pentru promovarea cultului unor persoane vinovate de crime de război, dar și de promovarea de idei și concepții legionare, cu referire la Ion Antonescu, respectiv Corneliu Zelea Codreanu. Dacă va fi găsit vinovat, riscă ani buni de închisoare.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro