Chirurg filmat când lua şpagă pachete de ţigări sau sacoşe cu alimente de la pacienţi, deși are un salariu de 4.000 de euro

● Majoritatea pacienţilor care i-au dat mită chirurgului erau pensionari sau beneficiari de ajutor social, spun procurorii.

● Directorul spitalului a fost cel care i-a sesizat pe cei de la Anticorupţie. După o săptămână, el a fost sunat de conducerea locală a PNL: „Nu te mai lua de Toron, că mă opresc la Orban direct!”. 

Pe Mouhannad Toron, presa locală şi cea centrală l-au numit „Raed Arafat de Buhuşi”. „S-a exagerat, desigur”, comenta medicul, acum zece ani, într-un interviu, precizând apoi că „dacă înţelegem, prin această comparaţie, faptul că sunt onest, drept, e în regulă”.

La finalul acelui interviu, reporterul l-a întrebat direct pe Toron: „Primiţi cadouri, domnule doctor?”, apoi a notat: „zâmbim amândoi…”. Iar medicul i-a răspuns: „Primesc, şi eu, ca toţi oamenii. Este ceva normal”.

A pus plicul cu bani deasupra camerei de supraveghere

Şapte ani mai târziu, poliţiştii de la Anticorupţie din Bacău au pus sub ascultare telefonul medicului Toron şi au montat tehnică de supraveghere în cabinetul şi în biroul acestuia din spital. Iată câteva secvenţe înregistrate de camerele video, în octombrie 2020:

● Un pacient îmbrăcat în pijama intră în cabinetul medicului. Bărbatul e internat pe secţia de Chirurgie şi urmează să fie operat în curând. Cei doi vorbesc, apoi pacientul scoate din buzunar un plic de culoare albă, pe care îl bagă în buzunarul de la halatul medicului. După ce pacientul iese din cabinet, chirurgul deschide plicul, în care se află o bancnotă de 100 de lei.

Recomandări

EXCLUSIV. PNRR-ul avansează în ritm de melc. Zeci de restanțe ale Guvernului Ciolacu. România riscă să piardă miliarde de euro

● Tot în buzunarul de la halat lasă banii şi un bărbat din satul Buda, programat şi el pentru operaţie. După ce pacientul pleacă din cabinet, medicul scoate din buzunar bancnotele primite și le așază chiar „în spațiul situat deasupra camerei de supraveghere”, notează anchetatorii, care spun că erau 6 sau 7 bancnote de 100 de lei.

● În cabinetul medicului din policlinica spitalului intră două femei din satul Blăgeşti. Una dintre ele e în scaun rulant. Medicul o consultă, apoi primeşte de la însoţitoarea pacientei 100 de lei mită.

● O femeie din Buhuşi, care fusese operată de Toron, vine la control şi, după ce e consultată, îi dă medicului „bunuri constând în pachete de ţigări, cu titlu de mită pentru prestaţia medicală ce fusese efectuată”, după cum precizează anchetatorii. Aceeaşi femeie a mărturisit ulterior că i-a mai dat chirurgului 200 de lei pentru operaţie.

● O femeie din satul Frunzeni, care are soţul internat de două zile pe secţia Chirurgie, îi aduce medicului Toron, care urma să-l opereze, „bunuri într-o sacoşă de culoare roşie, precum şi o sumă de bani (50 sau 100 de lei)”. La câteva zile după ce bărbatul este externat, soţia lui se întoarce în cabinet şi-i dă medicului o altă sacoşă roşie şi 50 de lei.

Recomandări

România, între țările care vor pierde zile de vreme confortabilă în următorii ani. Balcanii, zona cea mai afectată din Europa de schimbările climatice

Potrivit imaginilor video, într-o singură lună, medicul a primit de 22 de ori bani sau bunuri de la pacienţi. 

Camerele video au surprins-o şi pe asistenta din cabinet, Ana Floareş, în timp ce primea de la pacienţi sume cuprinse între 5 şi 20 de lei sau pachete de cafea, pentru fiecare manoperă medicală.

Mituitorii: oameni bolnavi şi săraci

Poliţiştii au analizat imaginile video, apoi au obţinut, din registrele spitalului, numele pacienţilor medicului Toron. S-au făcut verficări şi la evidenţa populaţiei, iar în final au fost identificate 19 persoane care i-au dat mită chirurgului.

Erau oameni „cu o stare de sănătate precară”, „în situaţii financiare modeste, cei mai mulţi dintre ei fiind pensionari sau beneficiari de ajutor social”, notează procurorul. 

Audiaţi, ei au invocat „regulile nescrise” care există în relaţia pacient-medic. Unii au mărturisit că au dat mită pentru că, fiind îngrijoraţi că nu vor primi îngrijiri medicale corespunzătoare, au vrut să se asigure că vor fi trataţi corect. Alţii, în semn de recunoştinţă pentru serviciile de sănătate de care au beneficiat, „servicii de sănătate la care au dreptul cu titlu gratuit”, subliniază procurorul. 

Au fost puşi sub acuzare pentru dare de mită, infracţiune pedepsită de Codul Penal cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Recomandări

Cum a ajuns Petre Roman inculpat în Dosarul Mineriadei din 1990: „în subsolul Universității s-au găsit 22 de arme cu glonț; la sediul PNȚCD, substanțe halucinogene și materiale legionare”

Au fost eliminate înregistrările convorbirilor telefonice

Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău a finalizat ancheta în noiembrie 2021. Atunci, s-a decis renunţarea la urmărirea penală în cazul pacienţilor care au dat mită, întrucât, au explicat procurorii, „nu există un interes public”. Soluţia a fost confirmată de Tribunalul Bacău. 

Tot în noiembrie 2021, din lipsă de probe, Parchetul a dispus clasarea pentru şapte dintre infracţiunile de luare de mită filmate în octombrie, dar şi pentru alte trei, mai vechi, reclamate de pacienţi. Astfel, medicul Toron a fost trimis în judecată pentru 15 infracţiuni de luare de mită.

Dosarul a ajuns la Tribunalul Bacău, unde un judecător a verificat dacă ancheta e corectă, iar probele legal obţinute.

Mouhannad Toron, prin avocat, a susţinut că toate înregistrările din dosar sunt nule, pentru că au fost realizate cu sprijinul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor (CNIC) din SRI. Dar activităţile de supraveghere au fost făcute doar de poliţiştii de la Operaţiuni Speciale, iar echipamentele folosite de ei, deşi conectate la sistemele tehnice ale CNIC, erau ale poliţiei, a subliniat judecătorul, care a decis că procesul ar putea începe.

Medicul a contestat decizia, iar în ianuarie 2023, Curtea de Apel Bacău i-a dat câştig de cauză şi a spus că din dosar trebuie excluse toate înregistrările convorbirilor telefonice, fiindcă SRI „s-a implicat (…) în obținerea probelor”. Apoi, dosarul a fost restituit Parchetului, după ce procurorul a omis să elimine din rechizitoriu orice referire la probele excluse.

Din 15 luări de mită, au rămas 13 

În aprilie 2023, dosarul s-a întors la tribunal. De data aceasta, parchetul îl acuza pe medicul Toron de săvârşirea a 13 infracţiuni de luare de mită.

Tribunalul Bacău a dat din nou undă verde procesului, însă medicul a contestat iar decizia. Motivele: la tribunal n-a fost un complet specializat în judecarea cauzelor de corupție, iar anchetatorii au strâns probe într-un „mod neloial, chiar nelegal, exclusiv în susținerea unei eventuale vinovății a inculpatului”.

Curtea de Apel Bacău a respins însă toate contestaţiile şi a decis, pe 11 ianuarie anul acesta, că medicul Toron poate fi judecat. Tribunalul Bacău nu a fixat încă primul termen al procesului.

Telefonul primit de denunţător: „Nu te mai lua de Toron, e omul meu!”

Dosarul de luare de mită a fost deschis după ce, pe 23 iunie 2020, directorul Spitalului Buhuşi, Constantin Poiană, a făcut o sesizare la Direcţia Generală Anticorupție – Serviciul Judeţean Anticorupție Bacău.

O săptămână mai târziu, pe 30 iunie 2020, Poiană a fost sunat de Florin Diaconu, preşedintele PNL Buhuşi și fost director al cancelariei prefectului de Bacău:

Florin Diaconu: Te rog frumos, ca să fie toată treaba bună, nu te mai lua de Toron! Toron este omul meu, e omul care muncește pentru mine în spital și în orașul Buhuși. 

Constantin Poiană: Dar cu ce m-am luat de el? 

Florin Diaconu: Tu, dacă dai în el, dai în mine. 

Constantin Poiană: Da, dar el face niște încălcări … 

Florin Diaconu: Nu face nicio încălcare, de 20 de ani, el este medicul acestui oraș. Eu îl știu de când lucra mama în chirurgie. 

Constantin Poiană: Da, dar, uite, de exemplu, refuză să semneze triajul. 

Florin Diaconu: Costel, îți promit că nu mă opresc nici la prefect, nici la Arim (Mihaela Arim, director DSP Bacău – n.r.), mă opresc la Orban direct! Te rog frumos, lasă-mi omul în pace, atât te rog!

Orban era Ludovic Orban, pe atunci premierul României.

În vara lui 2020, presa a relatat pe larg despre acest subiect, însă atunci nu se ştia că, înainte de a fi sunat şi ameninţat la telefon, Poiană îl reclamase pe Mouhannad Toron la DGA. 

Cine este medicul Toron

La 18 ani, Mouhannad Toron a venit din Siria la Iaşi, ca să înveţe medicina. Era în anul 1980, România era condusă de Ceauşescu. După ce a terminat facultatea, medicul Toron a primit repartiţie la spitalul din Buhuşi (Bacău). 

A rămas acolo, s-a căsătorit cu o româncă, iar în 2000 a dobândit cetăţenia română. Din 2012 a fost director al Spitalului din Buhuşi, pe care l-a condus vreme de şase ani. Apoi s-a întors şef la Secția Chirurgie Generală, funcţie pe care o ocupă şi acum.

Potrivit ultimelor declaraţii de avere depuse, medicul Toron avea, în 2021, un salariu lunar de 3.800 de euro. În 2022, a câştigat peste 4.000 de euro/lună.

Împreună cu soţia lui, medicul deţine trei terenuri, o casă în judeţul Bacău şi un apartament în Bucureşti. Nu are niciun ban în bancă, dar are datorii şi împrumuturi.

Libertatea l-a contactat telefonic pe medicul Mouhannad Toron, pentru a publica şi opinia sa faţă de acuzaţiile care i se aduc. Ne-a răspuns doar la telefonul fix din cabinetul de la spital. După ce a aflat despre ce e vorba, a spus că are de rezolvat o urgenţă medicală şi că ne va suna el, „peste o oră, o oră şi jumătate”. Nu a mai sunat.  

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro