Combinațiile periculoase de mâncăruri la masa de Paște. Roxana Bălan, nutriționist: „Organismul le tolerează cu greu după post”

Organismul devine mai sensibil la schimbări bruște ale regimului alimentar. Combinațiile grele, bogate în grăsimi, zahăr și alcool, îl pot suprasolicita.

În aceste condiții, stomacul, ficatul, pancreasul și bila sunt puse să proceseze rapid cantități mari de alimente consistente, fără să fie pregătite. De aceea, apar frecvent probleme precum balonare, indigestie sau disconfort abdominal, mai ales dacă mesele sunt bogate și apropiate ca interval.

De ce este important să facem această tranziție treptat și cum ne putem bucura de mesele tradiționale fără disconfort, a spus Roxana Bălan, specialist în nutriție, a vorbit despre importanța echilibrului alimentar, într-un interviu acordat pentru Libertatea. De asemenea, a detaliat cele mai frecvente greșeli nutriționale făcute în perioada sărbătorilor pascale și regulile simple care ne ajută să evităm excesele.

Greșeli frecvente și cum începem corect masa

Libertatea: De ce este important să reluăm treptat alimentația după perioada de post?
Roxana Bălan: După post, organismul este adaptat la mese mai ușoare (mai puține grăsimi animale, proteine diferite). Sistemul digestiv devine mai „sensibil”, iar revenirea bruscă îl poate suprasolicita.

– Ce riscuri apar dacă trecem brusc la mesele bogate de Paște?
– Pot apărea indigestie, balonare severă, crampe abdominale și reflux gastric. De aceea, este ideal să evităm mesele bogate consumate la intervale scurte de timp, așa cum suntem adesea obișnuiți la masa de Paște.

– Care sunt cele mai frecvente greșeli alimentare în primele zile de sărbătoare?
– Sunt câteva greșeli frecvente, precum „recuperarea” prin mâncat excesiv, combinațiile grele (grăsimi + zahăr + alcool), mâncatul rapid, fără control, și, mai ales, lipsa hidratării.

– Cu ce ar trebui să începem masa de Paște pentru a evita problemele digestive?
– Ideal ar fi să începem masa cu o salată ușoară (verdețuri, legume crude) sau cu o supă/ciorbă, care ajută digestia și pregătește stomacul pentru felurile mai consistente.

Simptomele excesului

– Ce combinații alimentare sunt cel mai greu de tolerat după post?
– Organismul tolerează greu după post combinații precum carne grasă + ouă + maioneză sau drob + pâine albă + alcool, desert imediat după o masă grea sau cozonac + lactate + alcool.

– Ce simptome pot apărea atunci când exagerăm cu mâncarea după o perioadă de restricții?
– Pot apărea senzații de balonare, greață, somnolență accentuată sau arsuri gastrice și disconfort abdominal.

Cum arată o masă ideală

– Cât de periculos este consumul în exces de ouă, carne de miel și cozonac într-un interval scurt?
– Nu alimentele sunt problema, ci cantitatea și/sau combinația lor. Excesul, într-un interval scurt, poate suprasolicita ficatul și bila, poate crește brusc glicemia sau poate crea inflamații digestive.

– Cum ar trebui să arate, ideal, mesele din prima zi de Paște?
– Mesele ar trebui să fie simple și echilibrate, cu porții mici din fiecare preparat, o combinație de proteină și legume (nu doar carne cu pâine), pauze de 3-4 ore între mese și un singur desert pe zi, nu la fiecare masă.

– Ce rol joacă hidratarea și câtă apă ar trebui să consumăm în această perioadă?
– Hidratarea joacă un rol esențial: ajută digestia, reduce balonarea, iar recomandarea este de aproximativ 30-35 ml de apă/kg corp pe zi.

– Cine sunt persoanele cele mai expuse problemelor digestive după post?
– Persoanele cu probleme biliare (fiere leneșă, pietre), gastrită sau reflux, cei cu sindrom de colon iritabil, dar și persoanele care au ținut post strict sunt cele mai expuse.

Trucuri simple, adaptare și regula de bază

– Există trucuri simple pentru a preveni balonarea sau indigestia?
– Este de dorit să mâncăm încet, să nu combinăm multe feluri la o masă, să facem o plimbare de 10-15 minute după masă, să evităm băuturile carbogazoase și, mai ales, să ne oprim la 80% sațietate. Nu trebuie să mâncăm tot din farfurie.

– În cât timp se adaptează organismul la revenirea la alimentația obișnuită?
– De obicei, în 2-4 zile, dacă tranziția este treptată. Dacă se exagerează, adaptarea poate dura mai mult și pot apărea disconforturi.

– Recomanzi suplimente sau remedii pentru digestie în această perioadă?
– Da, la nevoie: enzime digestive, ceaiuri (mentă, ghimbir, fenicul) sau probiotice, în cazul unei sensibilități digestive. Însă baza rămâne moderația.

– Care ar fi regula de bază pentru a ne bucura de mesele de Paște fără să ne fie rău?
– Nu mânca ca și cum recuperezi, mănâncă ca și cum ai grijă de tine.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro