Lector la Științele Guvernării, despre drona prăbușită la Galați: „Este cel mai grav incident pentru o țară NATO, un eșec de proporții al României”

Cadrul didactic arată că incapacitatea României de interceptare a dronei a fost „un eșec de proporții”, iar capabilitatea celor responsabili de a împiedica repetarea unor asemenea situații ar trebui pusă serios sub semnul întrebării. 

„Acum nu mai există nicio justificare”

Specialistul a explicat că evenimentul de la Galați trebuie privit ca un semnal major privind vulnerabilitățile de securitate ale României și ale flancului estic al Alianței Nord-Atlantice.

„Aș spune că este cel mai grav incident pentru o țară NATO, în general. În Polonia s-au mai întâmplat asemenea lucruri, dar în zone periferice, rurale. Acum vorbim despre un centru urban important”, afirmă Mihai Murariu.

Potrivit acestuia, incidentul are implicații geopolitice serioase și transmite un mesaj serios de îngrijorare cu privire la capacitatea de reacție a statului român.

„Percepția este că statul român este slab, că apărarea nu funcționează. De trei ani, drone rusești intră pe teritoriul României și niciodată nu au fost doborâte. Explicațiile au avut diferite grade de acceptabilitate, însă acum nu mai există nicio justificare, pentru că vorbim despre securitatea unui centru urban important. Securitatea locuitorilor centrului urban, și a oricărui locuitor până la urmă, trebuie asigurată”, spune lectorul UVT.

„A fost un eșec de proporții”

Murariu consideră că prăbușirea dronei reprezintă „un eșec de proporții” pentru instituțiile responsabile de apărare și securitate.

„A fost un eșec de proporții al capacităților de apărare ale statului, într-o zonă de frontieră aflată la granița unui război care durează deja de ani buni”, afirmă acesta. În opinia sa, incidentul se înscrie într-o strategie mai amplă de presiune și destabilizare exercitată de Federația Rusă asupra statelor NATO din regiune.

„Geopolitic, reprezintă o intensificare a tentativelor Federației Ruse de a destabiliza țările NATO. Este o testare a apelor. Este un atac, fără îndoială, asupra țării”, explică Murariu.

Întrebat dacă incidentul ar putea fi catalogat drept o eroare, lectorul UVT admite că această ipoteză nu poate fi exclusă complet, însă consideră improbabilă repetarea unor astfel de incidente fără o intenție strategică.

„Nu este imposibil să fie o eroare, dar este deja a câta oară? Cel mai probabil este o formă de atac din ceea ce numim război hibrid sau război politic. Este o testare a apelor pentru a genera instabilitate și pentru a demonstra lipsa de capacitate a statului și a organizației NATO de a reacționa”, afirmă el.

Nu se pune problema activării Articolului 5

Expertul atrage atenția că măsurile de securitate necesare pentru prevenirea unor asemenea incidente ar fi trebuit implementate de mult timp. „După un asemenea incident ar trebui să fie luate măsuri de proporții. Problema este că aceste măsuri trebuiau deja luate, dacă nu cu ani în urmă, atunci cel târziu anul trecut”, spune Murariu.

În opinia sa, România nu se află însă într-o situație care să justifice invocarea articolului 5 al Tratatului NATO, care prevede că un atac armat împotriva unuia dintre aliați este considerat un atac împotriva tuturor țărilor membre. „Nu, nu este cazul pentru așa ceva”, precizează acesta.

Pe plan militar, lectorul UVT consideră că principala problemă este lipsa unui sistem eficient de interceptare. „Trebuia construită o rețea solidă și robustă de interceptoare. Nu este permis să lași un asemenea obiect să intre până în centrul unui oraș fără să existe o reacție”, afirmă Mihai Murariu.

„Ar trebui urgentată formarea unui guvern”

Specialistul leagă incidentul și de contextul politic intern tensionat din România, sugerând că momentele de instabilitate sunt exploatate de Moscova.

„Să ne amintim când a fost ultima dată un incident important cu drone. În timpul Summitului B9. De asta spun că, cel mai probabil, a fost premeditat. Este un moment foarte bun, un moment de instabilitate pe care Federația Rusă încearcă să îl exploateze. Când spun lucruri de genul acesta nu mă refer că există un mare plan în 10 etape. Pur și simplu sunt tentative de a zgâlțâi puțin lucrurile pentru a vedea ce se întâmplă. Uneori sunt improvizații și nimic mai mult. Politic, ar trebui urgentată formarea unui guvern, dar mai ales trebuie să existe întrebări serioase despre capacitatea celor responsabili să împiedice asemenea situații”, concluzionează Mihai Murariu.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro