Consilier BNR critică dur pensiile speciale: „Unii se pensionează la vârsta la care alții așteaptă copii”. Două probleme majore identificate

Pensionarea anticipată creează două tipuri de probleme

„Niciodată nu va fi nimeni mulțumit atunci când i se ia, dar ar trebui să ne uităm mai mult să vedem dacă mai există țări în Europa unde să se iasă la pensie la 48 de ani. După părerea mea, asta este problema cea mai serioasă la pensiile speciale. Nu e vorba numai de cuantumul pensiei, ci, în mod special, de ieșirea la pensie la o vârstă la care sunt unii care abia se pregătesc să aibă copii”, a declarat Rădulescu, citat de News.ro.

El a subliniat că pensionarea anticipată creează două tipuri de probleme pentru cei care muncesc până la vârsta standard de pensionare, de 65 de ani.

„Întâi este vorba de chestiunea directă financiară. În momentul de față, pensiile speciale sunt cam pe la 1% din PIB, dar, crescând numărul celor care beneficiază, din cauză că dacă ies la pensie înainte de 50 de ani, ei vor mânca pensia asta încă vreo 30 de ani, nu? Și atunci vor fi tot mai mulți cei care ies la pensie la o vârstă la care mie nu mi-ar fi trecut prin cap vreodată asta. Dar, în afară de asta, se creează o falie socială foarte serioasă. Nu se poate ca unul să muncească până la 65 sau mai mulți ani, iar alții, înainte de a împlini 50 de ani, să ducă o viață foarte îndestulată în pensie. Nu e în regulă. Se poate ajunge la o problemă de ordin social foarte serioasă”, a explicat consilierul BNR.

O altă problemă semnalată de Rădulescu este sustenabilitatea sistemului de pensii de stat în contextul în care România se confruntă cu un val iminent de pensionări. „Dacă economia reușește să se redreseze și să reducă cheltuielile publice ineficiente, atunci cred că vom putea face față valului de pensionari care se va produce inevitabil. Decrețeii vor ieși la pensie și ei peste 6-7 ani cel mult”, a declarat el pentru Digi 24.

Dobânzile ridicate plătite de România

În plus, Rădulescu a atras atenția asupra datoriilor publice ale României, menționând că dobânzile ridicate plătite de țară sunt o consecință a lipsei de încredere din partea piețelor financiare.

„Asta se întâmplă pentru că suntem penalizați din cauză că piețele nu au încredere în noi. Ați văzut că în clipa în care Curtea Constituțională a acceptat ideea reducerii pensiilor, timp de 15 ani, să nu ne gândim că se va întâmpla de mâine, în acel moment, piața financiară ne-a oferit dobânzi mai bune. De ce? Pentru că am arătat că avem un guvern care reușește să facă reforme. Același lucru se va întâmpla dacă reformele vor continua și vor avea succes. Dacă nu, nu vom mai putea face față nici măcar cheltuielilor pe care le facem acum”, a subliniat el.

Deficit bugetar uriaș, mult peste ținta stabilită

Potrivit lui Rădulescu, România a plătit în 2025 dobânzi în valoare de 10 miliarde de euro, iar deficitul bugetar actual, de 7,5%, este mult peste ținta ideală de 2,5%.

„Să știți că dacă nu facem ceva pentru restrângerea, în foarte scurt timp, a datoriei publice, nu vom putea să suportăm nici măcar aceste cheltuieli, pentru că ele vor crește. Am tot auzit în ultima vreme – hai să cheltuim mai mult pentru că am redus mai mult decât trebuia. Nu e adevărat. Am redus mai puțin decât trebuia. Vom fi mai bine atunci când vom ajunge la 2,5% deficit în fiecare an. Noi acum suntem la 7,5%. Deci e de trei ori mai mare decât ar trebui să fie”, a concluzionat Eugen Rădulescu.

Curțile de Apel cer președintelui Nicușor Dan să nu promulge legea

Curţile de Apel cer preşedintelui Nicuşor Dan să solicite reexaminarea legii pensiilor magistraților, acuzând lipsa de previzibilitate şi discriminări între generaţii. Modificările afectează inclusiv pensiile anticipate.

Mai mult, Liviu Gheorghe Odagiu, șeful CSM, critică noile solicitări ale Administrației Prezidențiale adresate judecătorilor de penal care ies la pensie. Acestora li se cere raportarea dosarelor în lucru și a riscurilor de prescripție, o cerință despre care Odagiu afirmă că este o premieră absolută în relația dintre Președinție și sistemul judiciar.

Curtea Constituțională, condusă de Simina Tănăsescu, a decis miercuri, 18 februarie, că al doilea proiect al pensiilor speciale ale magistraților, asumat de premierul Ilie Bolojan în Parlament în decembrie 2025, este constituțional. Legea fusese contestată de Înalta Curte, condusă de Lia Savonea, care a cerut și sesizarea CJUE, o metodă de tergiversare, potrivit specialiștilor în drept.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro