Judecătorii care vor să iasă la pensie se plâng că președintele Nicușor Dan îi întreabă câte dosare au în lucru: „E primul care cere astfel de detalii”

Îl acuză de exces de autoritate

Reprezentantul CSM punctează o anomalie în noua procedură: cerințele de raportare lipsesc cu desăvârșire în cazul judecătorilor care soluționează spețe civile. Această disparitate întărește argumentul că noile reguli sunt specifice și restrictive doar pentru magistrații din zona penală.

Liviu Odagiu îl acuză pe președintele Nicușor Dan de un exces de autoritate fără precedent. Potrivit șefului CSM, refuzul de a semna decretele de pensionare până la primirea unor detalii despre dosarele cu risc de prescripție încalcă cadrul legal actual. Odagiu a punctat că președintele nu are competența legală de a cere informații specifice din activitatea de judecată a magistraților.

„Până la preşedintele actual al României, niciodată Administraţia Prezidenţială nu a cerut informaţii suplimentare. La ora actuală, exclusiv pentru judecătorii care judecă în materie penală, exclusiv pentru dânşii, Administraţia Prezidenţială solicită informaţii referitoare la numărul de dosare aflate pe rol şi, ceea ce mie mi se pare foarte grav, la situaţia inculpaţilor din dosar, în sensul să dacă există un risc sau nu de prescriere a infracţiunilor, câte dosare sunt în această situaţie ş.a.m.d. Or, ca să apreciezi dacă se prescrie sau nu răspunderea pentru o faptă penală, tu faci un adevărat act de judecată. Eu, ca să pot să răspund preşedintelui României, ar trebui fie să întreb pe judecătorul cauzei şi să-l oblig să încalce legea spunându-mi care este părerea lui, dacă se prescrie, fie să încalc chiar eu legea, solicitând dosarele şi să verific eu (…)”, a explicat Liviu Gheorghe Odagiu, joi.

„Cel care stabilește dacă răspunderea penală este prescrisă e exclusiv judecătorul cauzei”, a punctat președintele CSM, respingând cererile Președinției.

Nu va furniza astfel de informații

Odagiu a afirmat categoric că nu va furniza astfel de informații, considerându-le inutile pentru procesul de pensionare, și a garantat că, sub mandatul său, nicio hârtie înaintată șefului statului nu va încălca prevederile legale doar pentru a satisface solicitările Administrației Prezidențiale.

Potrivit acestuia, „cu colegii din civil nu este o problemă” atunci când documentele lor ajung la Administraţia Prezidenţială pentru a fi semnate în vederea pensionării.

Liviu Odagiu a atras atenția asupra unui paradox creat de Administrația Prezidențială: în timp ce magistrații din civil se pot pensiona fără impedimente, cei din penal se lovesc de refuzul președintelui de a semna decretele.

Reprezentantul CSM a subliniat că pensionarea este un drept al judecătorului, iar rolul președintelui se limitează la verificarea condițiilor legale, nu la aprecierea oportunității. Acesta a dezvăluit că există cereri blocate încă din luna decembrie, deși CSM a transmis întreaga documentație prevăzută de lege.

Întrebat dacă acțiunile șefului statului reprezintă un abuz, Liviu Gheorghe Odagiu a evitat acest termen, considerându-l prea dur.

Totuși, el a subliniat că această atitudine a Administrației Prezidențiale nu are niciun fundament în legislația actuală, precizând că „nu este o conduită pe care vreo dispoziție legală să i-o impună președintelui României”.

Un conflict similar a izbucnit anul trecut

Relația dintre CSM și președintele Nicușor Dan a fost marcată de tensiuni încă de la jumătatea anului trecut. La acea vreme, un conflict similar a izbucnit după ce șeful statului a refuzat să semneze decretele de pensionare pentru mai mulți magistrați, generând primele blocaje în sistemul judiciar.

CSM reclamă un blocaj fără precedent la Cotroceni. Printr-o scrisoare deschisă, Consiliul atrage atenția că președintele Nicușor Dan a lăsat în așteptare zeci de dosare esențiale pentru funcționarea sistemului judiciar. Din totalul de 51 de decrete înaintate, care vizează atât pensionări, cât și numiri de noi magistrați, doar unul a primit semnătura prezidențială, situație catalogată de forul magistraților drept un impas administrativ sever.

Ca replică la acuzațiile CSM, Nicușor Dan a afirmat că este un cunoscător al problemelor din justiție și că își dorește o colaborare activă cu forul magistraților. Președintele a respins ideea unui blocaj deliberat, explicând că neîndeplinirea unor criterii formale și caracterul incomplet al documentației au fost singurele motive pentru care anumite cereri de pensionare nu au fost încă semnate.

Cum s-a ajuns la prescrierea a zeci de dosare de corupție prin delegarea judecătorilor de caz

Trei politicieni, șase oameni de afaceri, cinci medici și două vedete sunt în Top 20 inculpați de lux ale căror dosare așteaptă de la judecători soluția încetării procesului penal ca urmare a împlinirii termenului de prescripție. Este vorba despre ultimul „lot” de dosare care încă n-au fost închise din cele peste 13.000 de cauze în care statul a pierdut dreptul să-i tragă la răspundere penală pe făptuitori urmare a deciziilor Curții Constituționale și ale Înaltei Curți.

Prescripția în materie penală înseamnă stingerea dreptului statului de a trage la răspundere făptuitorul după trecerea unui orizont de timp clar stipulat în Codul penal.

Scandalul provocat de acuzațiile premierului Ilie Bolojan cu privire la pensionarea „prea rapidă, la 48 de ani” în cazul magistraților a determinat reacții vehemente, anul trecut, fără precedent din partea instanțelor.

Judecătorii acuză volumul excesiv de muncă raportat la numărul prea mic de angajați din sistemul de justiție, iar încărcătura de dosare „cu mult peste limita rezonabilă” afectează sănătatea fizică şi mentală a personalului implicat. 

Magistrații nu fac însă nicio referire la dosarele care se judecă și câte zece ani doar pe fond până ce inculpații, incriminați pentru fapte grave, scapă de pedepse prin intervenirea  prescripției răspunderii penale.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro