CCR a decis cu 6 voturi pentru și 3 contra că al doilea proiect al legii pensiilor magistraților este constituțional, după 5 amânări. Ce înseamnă acest lucru

După o ședință care a durat mai puțin de o oră, CCR a decis că legea pensiilor speciale este constituțională

UPDATE ora 12.27: Al doilea proiect al pensiilor speciale ale magistraților, asumat de Ilie Bolojan în Parlament acum două luni, este constituțional, a stabilit CCR după aproape o oră de dezbateri.

Au fost 6 voturi pentru și 3 contra. Cei trei care nu au fost de acord cu tăierea pensiilor speciale au fost judecătorii propuși de PSD, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga. Foarte interesant, Mihai Busuioc, al patrulea judecător propus de PSD, a votat de data aceasta pentru tăierea pensiilor speciale, adică s-a aliat majorității.

Acest lucru înseamnă că magistrații se vor pensiona la 65 de ani, nu la 48 ca în prezent, și cu maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, cum este acum. Mai mult, perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani va fi de 15 ani. Iar pensionarea anticipată este posibilă doar cu minimum 35 de ani vechime și cu o penalizare de 2% pe an până la împlinirea vârstei standard de 65 de ani.

Legea merge acum la promulgare, la președintele Nicușor Dan.

Ședința a început

UPDATE ora 11.35: Toți cei 9 judecători ai CCR au intrat în sala de ședințe. Ultimul a fost Bogdan Licu, care a ajuns la ora 11.35.

A șasea ședință CCR pentru pensiile speciale începe la ora 11.30

Știrea inițială: Curtea Constituțională, condusă de Simina Tănăsescu, urmează să dea astăzi, 18 februarie, o decizie în privința celui de-al doilea proiect al pensiilor speciale ale magistraților, asumat de Ilie Bolojan în Parlament și contestat apoi de Înalta Curte, condusă de Lia Savonea. Până acum, CCR a dictat 5 amânări în ultimele două luni.

Ședința de la Curtea Constituțională începe la ora 11.30, cu o amânare de 30 de minute față de ora anunțată inițial. Iar astăzi, cei 9 judecători ai CCR au două variante, dacă nu se amână iar decizia: fie dau un verdict pe reforma propusă de Guvernul Bolojan, fie trimit proiectul la Curtea de Justiție a UE, așa cum a cerut șefa Curții Supreme, controversata Lia Savonea, care încearcă să tergiverseze adoptarea unei decizii, după cum consideră mulți juriști și specialiști în drept.

La rândul ei, Savonea a susținut că nu blochează nimic și că este „îngrijorător faptul că un instrument juridic legitim este prezentat în mod speculativ ca o manevră de tergiversare”. „Cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene reprezintă un instrument juridic prevăzut de tratatele europene, utilizat ori de câte ori instanțele naționale apreciază că este necesară clarificarea unor aspecte de drept al Uniunii. Recursul la acest mecanism nu constituie un gest de amânare sau blocare a unui proces legislativ, ci o manifestare a obligației de a asigura aplicarea corectă a dreptului european”, a susținut Savonea.

Iar premierul Ilie Bolojan a declarat aseară, la TVR, că speră că CCR va lua o decizie măcar acum, după 5 amânări: „În condiţiile în care se amână o astfel de decizie, este foarte probabil ca România să piardă cei 231 de milioane de euro”.

Ce prevede al doilea proiect al pensiilor speciale și de ce este blocat la CCR de două luni

Mai întâi, trebuie spus că primul proiect al Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost respins de CCR pentru că nu avea avizul CSM, după o sesizare făcută de Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea.

Apoi, al doilea proiect a fost asumat de Guvernul Bolojan în Parlament pe 2 decembrie 2025. Executivul a decis atunci că magistrații se vor putea pensiona la 65 de ani, nu la 48 ca în prezent, și cu maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, cum este acum. „Cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă”, scria în document. Mai simplu spus, a rămas același procent ca în primul proiect, cel respins de CCR.

Modificarea s-a făcut doar la perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani. Aceasta va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026, și nu de 10 ani, cum era în primul proiect. „În cei minimum 25 de ani vechime în magistratură necesari ieșirii la pensie, perioada asimilată de activitate în alte domenii juridice va fi de 10 ani”, mai scrie în document.

În acest context, CCR a amânat de 5 ori până acum verdictul, două amânări fiind cauzate de faptul că cei 4 judecători numiți de PSD au boicotat ședințele. Foarte important este că și Curtea de Apel București a amânat de 3 ori decizia în cazul judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, acesta fiind un alt motiv pentru care Curtea Constituțională nu s-a putut pronunța.

România poate pierde 231 de milioane de euro bani europeni

De decizia Curții Constituționale, amânată de 5 ori până acum, depinde soarta a 231 de milioane de euro din PNRR. Cel mai probabil, Comisia Europeană va constata la finalul acestei luni că țara noastră nu a îndeplinit jalonul 215 referitor la pensiile speciale, din cauza tergiversărilor repetate, și România va pierde banii europeni, potrivit afirmațiilor ministrului proiectelor europene, Dragoș Pîslaru.

„Până nu avem scrisoarea oficială, nu vă pot spune că am pierdut banii, dar, aşa cum a spus şi prim-ministrul, şansele de a-i recupera, după această amânare, sunt extrem de reduse”, a declarat ministrul Pislaru pe 11 februarie.

Și premierul Ilie Bolojan a declarat pe 17 februarie că speră că CCR va lua o decizie în al 12-lea ceas. „În condiţiile în care se amână o astfel de decizie, este foarte probabil ca România să piardă cei 231 de milioane de euro care sunt reţinuţi din cererea de plată anterioară, lucru care ne va fi comunicat probabil, dacă se întâmplă asta, spre finalul lunii februarie de către Comisia Europeană”, a precizat șeful Executivului.

Cine sunt judecătorii CCR

Curtea Constituţională este alcătuită din 9 judecători. Fiecare are un mandat de 9 ani care nu poate fi prelungit. Trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de preşedintele României.

Trebuie spus însă că partidele politice aflate la putere au o mare influență la numiri. În acest moment, PSD are 4 judecători, PNL + Administrația Prezidențială au 4 judecători, iar UDMR are un judecător.

• Cristian Deliorga (propus de PSD) – numit judecător de Senat (2019)
• Gheorghe Stan (propus de PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2019)
• Bogdan Licu (propus de PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2022)
• Mihai Busuioc (propus de PSD) – numit judecător de Senat (2025)
• Laura Scântei (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de Senat (2022)
• Mihaela Ciochină (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de fostul președinte Klaus Iohannis (2022)
• Simina Tănăsescu (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de fostul președinte Klaus Iohannis (2019) – este și președinta CCR
• Dacian Dragoș (propus de PNL + Cotroceni) – numit judecător de preşedintele Nicușor Dan (2025)
• Csaba Asztalos (propus de UDMR) – numit judecător de Camera Deputaţilor (2025)

Foarte important, potrivit statutului judecătorilor Curții Constituționale, „ei se bucură de imunitate şi nu pot fi traşi la răspundere pentru opiniile şi voturile exprimate la adoptarea soluţiilor”.

Mai mult, „judecătorii Curţii nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată penală decât cu aprobarea biroului permanent al Camerei care i-a numit sau a preşedintelui României”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE