Cum i-au stricat judecătorii socotelile lui Sorin Oprescu. Fostul primar voia să își înjumătățească pedeapsa, dar a obținut o reducere irelevantă 

Cererea lui Oprescu, admisă de Curtea de Apel București, unde a primit cu un an mai puțin

Curtea de Apel București a admis, pe 9 octombrie 2025, cererea lui Sorin Oprescu având ca obiect „intervenirea unei legi penale noi sau a unei decizii a Curţii Constituţionale” și i-a diminuat cu doar 1 an condamnarea din 13 mai 2022.

Sorin Oprescu urmărea să scape de condamnările pentru abuz în serviciu și spălare de bani, în baza unor decizii pronunțate de Curtea Constituțională (Decizia 405/2016) și de Înalta Curte (RIL 16/2016).

• Termenul de prescripție a executării pedepsei este de 5 ani plus pedeapsa care urmează a fi executată, dar nu mai mult de 15 ani.
• Acum, că are de executat 9 ani și 8 luni de închisoare (176 de luni), Sorin Oprescu va atinge prescripția executării pedepsei abia în ianuarie 2037.
• Fostul primar general miza pe reducerea pedepsei la 4 ani și 2 luni (50 de luni + 5 ani prescripția) pentru a se putea întoarce în țară în iulie 2031.
•  Dacă ar fi rămas în țară, mai ales că a obținut recent scăderea pedepsei cu 1 an, Sorin Oprescu ar fi intrat în comisia de liberări condiționate cel mai târziu în septembrie 2029, termen care putea fi mult devansat dacă muncea în penitenciar.

Infracțiunile pentru care a fost condamnat Sorin Oprescu

Fostul primar general al Capitalei, care în prezent se ascunde în Grecia, urmărea să obțină reducerea pedepsei cel puțin până la nivelul condamnării pe fond (5 ani) sau al celei pe care i-a dat-o în apel judecătorul care a formulat opinie separată (6 ani).

Iniţial, pe 13 mai 2019, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Sorin Oprescu la 5 ani şi 4 luni închisoare, pedeapsă compusă din.

• 4 ani de închisoare pentru luare de mită
• 1 an de închisoare pentru constituire de grup infracțional organizat
• 3 ani de închisoare pentru abuz în serviciu
•  Achitat pentru spălare de bani

Ulterior, pe 13 mai 2022, Curtea de Apel Bucureşti i-a majorat pedeapsa lui Sorin Oprescu la 10 ani şi 8 luni, după ce judecătorii au aplicat forma agravantă a infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat:

• 6 ani pentru luare de mită
• 6 ani şi 6 luni închisoare pentru constituire a unui grup infracţional organizat
• 3 ani închisoare pentru abuz în serviciu
• 3 ani şi 6 luni închisoare pentru spălarea banilor.

Sentința penală definitivă a fost pronunțată în complet de divergență: judecătoarele Claudia Jderu și Daniela Panioglu au hotărât să-i dubleze lui Sorin Oprescu pedeapsa de la fond, în timp ce judecătorul Mihai Valentin l-a condamnat la 6 ani de închisoare.

Judecătorul a considerat, în opinie separată, că Sorin Oprescu trebuie achitat atât pentru spălare de bani, cât și pentru abuz în serviciu. În schimb i-a majorat pedepsele pentru luare de mită (de la 4 la 5 ani) și pentru constituire de grup infracțional organizat (de la 1 la 3 ani).

În fapt, Sorin Oprescu a fost condamnat pentru abuz în serviciu pentru că l-a mutat pe omul lui de încredere, Cristian Stanca zis „Grenadă”, din postul de șofer în cel de inspector de specialitate la Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane (ACCU).

Fostul primar a fost găsit vinovat și pentru spălare de bani, acuzație care se referă la circuitul prin care au fost disimulate șpăgile pe care acesta le împărțea cu oamenii lui la Primăria Capitalei.

Oprescu: „Pedeapsa nu mai are suport legislativ pentru două infracțiuni”

Libertatea a consultat Hotarârea nr. 491/2025 din 9 octombrie 2025 pentru a vedea ce a cerut Sorin Oprescu și ce a obținut de la judecători prin cererea depusă în instanță.

Inițial, Tribunalul București i-a respins fostului primar acțiunea având ca obiect intervenția unei legi penale noi, considerând că demersul juridic al lui Sorin Oprescu „abundă de aprecieri teoretice fără aplicabilitate concretă” și că acesta are „o conduită procesuală abuzivă”.

Ulterior, acesta a atacat soluția pe rolul Curții de Apel București, pentru următoarele considerente:

• „Cu ocazia dezbaterilor de la termenul de judecată din data de 26.08.2025 (…) a solicitat să se constate că în prezenta cauză există o reconfigurare a normei de incriminare în privința infracțiunilor de abuz în serviciu și spălare de bani intervenită după pronunțarea hotărârii definitive de condamnare, respectiv prin Legea 200/2023, dar și în considerarea deciziilor Curții Constituționale 405/2016, 283/2023 și 418/2018, toate acestea conducând la o dezincriminare parțială din punctul său de vedere a celor două infracțiuni.
• În acest sens, arată că diferența esențială dintre forma inițială a textului de lege în baza căruia contestatorul a fost condamnat definitiv și forma actuală a acesteia constă, diferit de opinia primei instanțe, nu numai în prevederea comportamentului interzis într-o lege sau ordonanță, în ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu, ci și obligativitatea ca respectiva normă să reglementeze expres conduita de urmat, fără ca aceasta să fie dedusă implicit pe baza unor prescripții generale,  cât și obligativitatea reglementării exprese a atribuțiilor de serviciu încălcate, cât și limitele acestora.
• Or, în cazul concret, în ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu, a solicitat să se constate că instanța de apel nu a avut în vedere toate aceste criterii de determinare pronunțând o soluție de condamnare în parte în baza unor dispoziții din legislația secundară sau prin identificarea unor norme din legislația primară, însă cu caracter general care nu reglementează atribuțiile încălcate și limitele acestora.
• În mod similar și în ceea ce privește infracțiunea de spălare de bani, prin decizia 418/2018, Curtea Constituțională a stabilit că nu orice folosire a produsului infracțiunii predicat prezintă în sine o spălare de bani, dobândirea acestor bunuri făcându-se în mod inerent în vederea folosirii lor. 
• Altfel spus, câtă vreme utilizarea sumelor de bani dobândite pretins ilicit nu se face în scopul ascunderii sau disimulării, ci în vederea utilizării lor pentru achiziția altor bunuri sau pentru stingerea unor datorii, atunci fapta nu întrunește elementele constitutive ale spălării de bani. 
• Or, în cazul de față, această reconfigurare a infracțiunii impusă prin considerentele obligatorii ale Curții nu a fost avută în vedere de către instanța de apel, întrucât contestatorul a folosit respectiva sumă de bani în vederea stingerii unei creanțe, unei datorii, fără a avea nicio relevanță dacă respectiva datorie era sau nu prevăzută și de un înscris.
• Pentru aceste motive, a solicitat să se constate că, actualmente, în raport de conținutul concret al faptelor, pedeapsa nu mai are un suport legislativ în privința celor două infracțiuni de abuz în serviciu și spălare de bani”, se arată în expozitivul documentului citat.

Motivarea Curții cu privire la abuzul în serviciu

Curtea de Apel București a admis parțial susținerile lui Sorin Oprescu, numai cu privire la intervenția unei legi penale noi în cazul infracțiunii de abuz în serviciu:

• „Contrar celor reţinute de prima instanţă, Curtea apreciază că noul conținut al infracțiunii de abuz în serviciu, reglementat prin art. I pct. 3 din Legea nr. celor 200/2023, nu este identic celui stabilit prin decizia Curții Constituționale nr. 405/2016. (…)
• În prezenta cauză, dispoziția de condamnare s-a fundamentat pe Codul penal din 2014 şi pe decizia Curții Constituționale nr. 405/2016, iar prezenta cerere, deși are ca obiect procedura prevăzută de art. 595 din Codul de procedură penală, se întemeiază pe Legea nr. 200/2023.
• Având în vedere că analiza legii penale de dezincriminare, în raport cu dispozițiile art. 297 alin. (1) din Codul penal, modificate prin Legea nr. 200/2023, nu a făcut niciodată obiectul unei judecăți, iar hotărârea definitivă de condamnare a analizat dispozițiile art. 297 alin. (1) din Codul penal, în raport cu ale tipare normative, nu se poate reține în prezenta cauză puterea de lucru judecat a hotărârilor definitive anterioare. (…)
• Astfel, nici prin hotărârea de condamnare, nici în prezenta cauză, nu au fost indicate care sunt atribuțiile de serviciu prevăzute de «lege», în sensul art. 297 alin. (1) din Codul penal, pe care le-ar fi încălcat autorul infracțiunii de abuz în serviciu, respectiv contestatorul (Oprescu Sorin Mircea – n.r.).
• Pentru aceste motive, potrivit considerentelor de fapt și de drept expuse, prin care s-a statuat lipsa încălcării unei dispoziții legale de către contestatorul (Oprescu Sorin Mircea – n.r.), cu ocazia exercitării atribuțiilor de serviciu, Curtea constată că fapta imputată acestuia nu mai este prevăzută de legea penală, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu (…)”, notează judecătorii în motivare.

Cu privire la spălarea de bani, cererea a fost respinsă ca inadmisibilă

Pe de altă parte, judecătorii au respins capătul de cerere formulat de Sorin Oprescu în ceea ce privește spălarea de bani, considerând că acest aspect a fost avut în vedere la condamnarea definitivă:

• „În ceea ce priveşte soluția de condamnare a inculpatului (Oprescu Sorin Mircea – n.r.) cu privire la săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor, Curtea reţine că prezenta contestaţie a fost formulă în considerarea Deciziei nr. 16/26.09.2016 pronunţată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar şi în considerarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 418/2018 privind interpretarea dată prin Decizia RIL nr. 16/2016.
• Cu toate acestea, Curtea nu poate proceda la analiza incidenţei acestor decizii în cazul situaţiei inculpatului-contestator în raport de limitele învestirii în prezenta cauză, respectiv procedura prevăzută la art. 595 din Codul de procedură penală ce are ca obiect verificarea, în faza punerii în executare a hotărârilor judecătorești, a legilor prin care intervine dezincriminarea uneia/unora dintre infracțiunile pentru care s-a dispus anterior condamnarea.
• Aşa cum s-a arătat, aplicarea dispozițiilor art. 595 din Codul de procedură penală trebuie realizată ori de câte ori, pe parcursul executării unei hotărâri penale definitive, intervine o lege penală ce modifică conținutul constitutiv ori limitele de pedeapsă pentru cel puțin una dintre infracțiunile cu privire la care s-a dispus condamnarea.
• Astfel, cererea condamnatului, întemeiată pe dispoziţiile art. 595 din Codul de procedură penală, va fi inadmisibilă, dacă instanţa de executare apreciază că nu a intervenit o dezincriminare ori o modificare a normei de incriminare.
• Având în vedere motivele prezentei contestaţii în raport de infracţiunea de spălare de bani, respectiv faptul că Decizia Curţii Constituţionale nr. 418/2018 ar fi aplicabilă în raport de situaţia contestatorului-condamnat, Curtea apreciază că decizia menţionată este anterioară momentului rămânerii definitive a sentinţei penale de condamnare, astfel încât nu se poate aprecia că a intervenit o nouă lege penală, aptă a determina aplicarea art. 4 sau 6 din Codul penal în cauză. Prin urmare, contestaţia formulată sub acest aspect este inadmisibilă”, se mai arată în dispozitivul hotărârii citate.

Condamnarea: „A preferat să împartă mita cu corupții de sub nivelul său”

În motivarea deciziei definitive de condamnare, Curtea de Apel București reține că Sorin Oprescu s-a folosit de „oameni simpli” din subordinea sa pentru a-și finanța din șpăgi traiul de lux:

• „Cu privire la inculpatul (Oprescu Sorin Mircea – n.r.) … mai constată (instanța – n.r.) imaginea publică falsă pe care și-a creat-o, în condițiile în care unicul său interes real, din funcția de demnitate publică cu care a fost învestit, a constat în ridicarea nivelului propriei bunăstări, din banul public, și consumarea plăcerilor vieții, precum plimbări frecvente între proprietățile sale luxoase și (…) la hoteluri de lux, întreținerea unei concubine costisitoare (n.r. – pe dr. Adriana Nica) și altele asemenea.
• Or, responsabilitatea unei funcții de demnitate publică presupune devotament și sacrificiu, pentru crearea binelui comun, pe care inculpatul nu l-a realizat, în preocuparea sa pentru sine și pentru propria sa imagine, disimulată.
• Implicarea sa presupunea deparazitarea Primăriei Municipiului Bucureşti, cu instituţiile aflate în subordinea sa, de toată reţeaua de corupţie care o sufocă, în special cimitirele, controlate de clanuri de interlopi, însă, în loc să ia măsuri pentru înlăturarea corupţiei, inculpatul a preferat să o controleze, prin oamenii săi de încredere, şi să împartă mita cu corupţii de sub nivelul său.
• În această inerție și de la nivelul bunăstării sale, parte trecută pe seama altora, inculpatul însuși a rămas captiv în falsa sa imagine publică, prin urmare în convingerea eronată privind utilitatea sa, ca demnitar, și în valoarea sa istorică.
•  Probele din dosar fac dovada unei alte identități și a unei alte realități, pe care, încă, nu le acceptă. Ca atare, are în vedere, cu precădere, calitatea de primar general a inculpatului, prins, la un moment dat, într-o împrejurare care se tot repeta, dar care, în urma unor denunțuri, nu a mai putut rămâne clandestină.
• Mai constată abilitatea inculpatului în a-și apropia oameni simpli, pentru a-i folosi în interesul său infracțional, de a-i intermedia și aduce foloasele necuvenite, cu toții păstrând tăcerea, într-o complicitate morală”, se arată în motivarea condamnării definitive.

După condamnare, Sorin Oprescu a fost prins în Grecia, pe 17 mai 2022, fiind reținut la Atena. Ulterior, judecătorii eleni au respins, pe considerente medicale, cererea de extrădare formulată de autoritățile din România.

A doua oară, Sorin Oprescu a fost reținut lângă aeroportul din Salonic pe 7 octombrie 2025, iar ulterior a fost pus sub control judiciar pe cauțiune în așteptarea judecării unei noi cereri de extrădare. 

Foto: Profimedia

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.