Ultimele „mutări” în justiție ale fugarului Sorin Oprescu. Judecătorul, despre fostul primar: „Are o conduită procesuală abuzivă”

Afirmațiile lui Oprescu, demontate

Anterior, pe 5 iunie 2025, Tribunalul București a demontat punct cu punct afirmațiile lui Sorin Oprescu, judecătorul fondului scriind în motivare că acesta face, de fapt, un apel mascat.

În motivarea Hotărârii nr. 674/2025 – consultată de Libertatea – instanța de fond reține că demersul juridic al lui Sorin Oprescu „abundă de aprecieri teoretice fără aplicabilitate concretă” și că acesta are „o conduită procesuală abuzivă”.

• Sorin Oprescu a mai făcut și o contestație în anulare, respinsă la Curtea de Apel București pe data de 15 mai 2025, a cărei motivare nu a fost încă dată publicității.
• Reamintim că ultimele cereri ale lui Sorin Oprescu au fost respinse în anul 2023. Atunci, Oprescu a pierdut o contestație la executare în care arăta că pedeapsa de 10 ani și 8 luni este atât de mare și de disproporționată încât încalcă drepturile fundamentale ale omului. Fostul primar se plângea că ar fi primit o pedeapsă comparabilă cu cele pronunțate pentru „unele crime de război”.
• Tot în 2023, Sorin Oprescu a pierdut și o contestație în anulare, în care invoca intervenția prescripției. Judecătorii au explicat că faptele de abuz în serviciu, luare de mită și constituire de grup infracțional organizat nu erau prescrise la momentul condamnării.

Sorin Oprescu urmărește reducerea pedepsei

Apărarea lui Sorin Oprescu arătat că hotărârea CCR privind redefinirea abuzului în serviciu (Decizia nr. 405/2016) și, ulterior, norma legală care o transpune în practică (Legea 200 din 5 iulie 2023) ar justifica formularea unei contestații la executare.

Motivul ar fi acela că Legea 200/2023 a fost adoptată după condamnarea definitivă a lui Sorin Oprescu, pe 13 mai 2022, astfel că actul normativ ar constitui un element nou, pe care instanța nu l-ar fi avut în vedere în momentul pronunțării:

• „Apărătorul petentului, având cuvântul, solicită a se avea în vedere faptul că suntem în situația unei contestații la executare care poate fi admisă pe considerentul în care a intervenit o interpretare a legii printr-o decizie a Curții Constituționale, ivită după ce hotărârea a rămas definitivă, respectiv Decizia nr. 405/2016 a Curții Constituționale.
• Solicită a se avea în vedere, de asemenea, faptul că există o bogată jurisprudență a ÎCCJ cu privire la modul în care trebuie detaliată ca element material al infracțiunii de abuz în serviciu norma care reglementează această atribuție și că aceasta trebuie să fie clară și să fie cuprinsă într-un act normativ.
• Arată că în această situaţie este absolut neidentificată ca atribuție în concret, iar ulterior a fost reconfigurată acuzarea în mod nelegal și ulterior s-a făcut referire la încălcarea unui regulament intern al Primăriei Municipiului București, ceea ce nu îndeplinește criteriile prevăzute de decizia CCR, cum ar fi elementul material al tipicităţii infracțiunii de abuz în serviciu.
• Apreciază că există toate datele pentru ca această contestaţie de executare să fie admisă, cel puțin în ceea ce privește infracţiunea de abuz în serviciu. Solicită a se avea în vedere că este cea mai mică dintre pedepse și că impactul ei ar fi doar reducerea cu un an al acestei pedepse mari.
• În ceea ce privește spălarea de bani, de asemenea, solicită ca instanţa să se aplece asupra chestiunii modificării legii și a Deciziei CCR 418/2018, care se aplică atât vechii legi de spălare de bani, cât și noii legi și care nu au fost avute în vedere de către instanța de apel când a pronunţat condamnarea, deoarece este evident că acele bunuri sau bani nu pot fi luate decât pentru a fi folosite, ori acest lucru în sine nu înseamnă infracțiunea de spălare de bani, existând o jurisprudență destul de clară a ÎCCJ asupra acestui aspect.
• Pentru toate aceste motive, solicită admiterea contestației la executare aşa cum a fost formulată”, a susținut avocatul lui Sorin Oprescu.

Procurorul: Aspectele invocate, avute deja în vedere la condamnare

Procurorul de ședință a solicitat respingerea contestației la executare ca fiind neîntemeiată, pe motiv că Sorin Oprescu urmărește reanalizarea unor aspecte care au fost deja dezlegate prin decizia de condamnare:

• „Arată că Curtea de Apel București – Secția I Penală, în dosarul nr. 42389/3/2015, soluționând, printre altele, apelurile formulate de către DNA și contestator, a avut în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 405/2016 și Legea 129/2019.
• Astfel, arată că în privința infracțiunii de abuz în serviciu, Curtea de Apel București a analizat în cuprinsul Deciziei Penale 575/13.05.2022, filele 90-94, printre altele și argumentele invocate de către contestator în prezenta cauză, concluzionând că la stabilirea elementelor constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu au avut în vedere și dispozițiile legislației primare.
• În privința infracțiunii de spălare a banilor, Curtea de Apel București de asemenea a analizat în cuprinsul deciziei penale amintite, filele 97-100, printre altele, și argumentele invocate de către contestator în prezenta cauză, concluzionând că sunt îndeplinite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, având în vedere deopotrivă condițiile de clandestinitate în care a fost efectuată plata, precum și natura fictivă a titlului care a stat la baza transferării banilor în patrimoniul martorului.
• Apreciază că cele invocate de către contestator în prezenta cauză constituie o veritabilă cale de atac împotriva deciziei penale amintite mai sus, pronunțată de Curtea de Apel București. (…)
• În aceste condiții solicită respingerea contestației la executare, ca fiind neîntemeiată, cu obligarea contestatorului la plata cheltuielilor judiciare ocazionate de prezentul procesului”, a susținut reprezentantul Parchetului.

Instanța: Petentul formulează un apel mascat

Tribunalul București a analizat în Hotărârea nr. 674/2025 în ce măsură intrarea în vigoare a Legii nr. 200/2023 conduce la crearea unui conținut normativ distinct față de cel avut în vedere de către instanța de apel la momentul soluționării definitive a cauzei:

• „Pornind chiar de la cuprinsul cererii formulate de către condamnat, prin apărător ales, tribunalul constată că aceasta abundă de aprecieri teoretice fără aplicabilitate concretă, nefiind indicat niciun argument în sensul existenței unei situații juridice distincte față de cea avută în vedere la momentul pronunțării deciziei penale.
• În alte cuvinte, tribunalul constată că petentul formulează un apel mascat împotriva deciziei instanței de apel, criticând maniera în care instanțele ordinare (prima instanță și apel) au permis lămurirea acuzației de către parchet în faza judecății și maniera în care aceste instanțe au apreciat întrunite elementele constitutive la infracțiunilor de abuz în serviciu și spălarea banilor.
• Condamnatul nu indică nicio diferență concretă între conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 297 C.pen. în interpretarea ulterioară Deciziei nr. 405/2016 și cel al infracțiunii prev. de art. 297 C.pen. în forma ulterioară intrării în vigoare a Legii nr. 200/2023.
• În același sens, cu privire la infracțiunea de spălarea banilor, conduita procesuală abuzivă a condamnatului rezultă cu și mai mare claritate, condamnatul rezumându-se a critica raționamentul instanței de apel prin raportare la Decizii CCR (…), demers inadmisibil în prezenta procedură.
• Comparând conținutul constitutiv al infracțiunii de abuz în serviciu prevăzută în art. 297 C.pen., atât în varianta normativă anterioară Deciziei nr. 405/2016 a Curții Constituționale cât și în cea ulterioară acestei decizii, Curtea constată că prin modificările aduse prin Legea nr. 200/2023 normei de incriminare a infracțiunii analizate s-a procedat la transpunerea în art. 297 C.pen. a celor statuate de instanța de contencios constituțional (…) în sensul restrângerii sferei acțiunii ce se circumscrie elementului material al laturii obiective a infracțiunii, nicidecum nu s-a operat o dezincriminare a acestei infracțiuni.
• Astfel, din acest ultim punct de vedere, tribunalul evidențiază că restrângerea normei de incriminare (dispusă prin Decizia nr. 405/15.06.2016 a Curții Constituționale şi reluată ad litteram prin art. I pct. 3 din Legea nr. 200/2023 prin care s-au pus în acord dispozițiile art. 297 C.pen. cu cele statuate prin Decizia nr. 405/15.06.2016) s-a datorat dezincriminării parțiale a dispoziției legale ce reglementează infracțiunea de abuz în serviciu
• Cu alte cuvinte, în cazul infracțiunii de abuz în serviciu s-a constatat neconstituționalitatea doar în ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu în varianta de incriminare în care încălcarea priveşte alte reglementări decât legi, ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă.
• Aşadar, tribunalul constată că, urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 405/2016 a rămas incriminată doar infracţiunea de abuz în serviciu săvârşite prin încălcarea unei legi, ordonanțe sau ordonanțe de urgență, ceea ce, de altfel, este cazul contestatorului-condamnat, astfel cum a reținut și instanța de apel”, se arată în documentul citat.

Contestația, formulată în legătură cu promovarea lui „Grenadă”

Tribunalul subliniază că Decizia Curții Constituționale nr. 405/15.06.2016 a fost publicată anterior pronunțării hotărârii definitive de condamnare din 13 mai 2022.

Astfel – spune instanța – decizia CCR invocată de Oprescu a putut fi avută în vedere încă de la acel moment, aceasta nefiind apărută ulterior, pe parcursul executării pedepsei, astfel încât cu atât mai puțin poate fi invocată pe calea contestației la executare:

• „De altfel, condamnatul, în calitate de apelant, a formulat multiple apărări în fața instanței de apel cu privire la maniera în care ar trebui interpretate dispozițiile legale în baza Deciziei Curții Constituționale nr. 405/2016, toate aceste apărări fiind analizate în cadrul căii ordinare de atac.
• Tribunalul apreciază că interpretările general acceptate ale dispozițiilor art. 297 C.pen. în lumina Deciziei CCR nr. 405/2016 sunt mai favorabile decât cele aferente Legii nr. 200/2023, Decizia CCR nr. 405/2016 făcând o serie de aprecieri teoretice cu privire la principiul minimei intervenții a dreptului penal, principiu ce nu mai beneficiază de definiție legală ulterior modificării definiției infracțiunii în logica Codului penal actual.
• În rest, tribunalul apreciază că transpunerea operată prin Legea nr. 200/2023 nu creează nicio diferență reală în conținutul constitutiv al infracțiunii, toate aspectele vizate de către legiuitor la momentul adoptării Legii nr. 200/2023 fiind deja avute în vedere către Curtea de Apel București, în opinie majoritară, la momentul pronunțării Deciziei penale nr. 575/A/13.05.2022.
•  În concret, Curtea de Apel București a reținut următoarele: «Curtea constată că, printre alte atribuții, primarul, (…) dispune modificarea raporturilor de serviciu sau a raporturilor de muncă, în condițiile legii, iar (…) absolvenții învățământului superior de lungă sau scurtă durată, care, la data trecerii pe funcția corespunzătoare studiilor absolvite, erau încadrați în funcții cu un nivel de studii inferior, specifice domeniului în care au absolvit studiile universitare, se încadrează la gradul profesional imediat superior gradului de debutant, numai în măsura în care atribuțiile din fișa postului au fost modificate în mod corespunzător, păstrându-și gradația la data promovării.
• Prin urmare, dispozițiile legale sunt clare și obligă la păstrarea specializării la încadrarea dintr-o funcție inferioară într-o funcție imediat superioară, care presupune studii universitare, ori, în acest caz, primarul general a aprobat transformarea postului de referent, treaptă profesională IA, în inspector de specialitate, grad profesional II, în considerarea inculpatului (Stanca Cristian, zis Grenadă – n.r.)».
• În aceste condiții, tribunalul constată că persoana condamnată, pornind de la împrejurarea reală a intrării în vigoare a Legii nr. 200/2023, urmărește repunerea în discuție a unor aspecte amplu dezbătute și dezlegate de către instanțele de fond, demers inadmisibil în prezenta procedură, în condițiile în care conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 297 C.pen. nu a suferit modificări substanțiale ca urmare a intrării în vigoare a legii noi”, se mai arată în motivarea instanței de fond.

Cristian Stanca zis „Grenadă” este șoferul promovat director care „colecta” șpăgile lui Sorin Oprescu și care, câteodată, își păstra o parte din bani. El a fost liberat condiționat în luna mai 2025, după ce a executat 2/3 din condamnarea primită în dosarul lui Sorin Oprescu.

Condamnarea și acuzațiile DNA pentru Sorin Oprescu

Pe data de 13 mai 2022, Curtea de Apel București l-a condamnat pe Sorin Oprescu, în lipsă, la 10 ani şi 8 luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu.

Alți inculpați condamnați:

• Popa Bogdan Cornel – 11 ani și 6 luni (în lipsă)
• Constantinescu Mircea Octavian – 6 ani și 10 luni
• Șupeală Florin – 4 ani
• Albu Romeo – 6 ani (în lipsă)
• Niță Ion – 7 ani și 10 luni
• Bengalici Claudiu – 6 ani și 6 luni
• Petroi-Avasiloae Ruxandra-Mihaela – 2 ani și 10 luni cu suspendare.

Cornel Popa și Romeo Albu s-au predat în Italia, la aproximativ o lună după ce au primit condamnarea.

Sorin Oprescu a fost judecat și găsit vinovat după ce a primit, în septembrie 2015, la locuinţa sa din Ciolpani, suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, fost director al Administraţiei Cimitirelor, bani care ar proveni din acte de corupţie.

Iniţial, Tribunalul Bucureşti (instanţa de fond) l-a condamnat pe Oprescu, în mai 2019, la 5 ani şi 4 luni de închisoare, pedeapsă dublată, după ce judecătorii au aplicat forma agravantă a infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

Sorin Oprescu a fost prins în Grecia și arestat în vederea extrădării. Într-un final, instanța elenă a decis să îl elibereze pe cauțiune și nici nu l-a mai predat.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro