Curentul populist și rețelele de socializare amenință democrația românească, susține șefa CCR: „Vulnerabilitățile vin din interior”

Cele mai mari vulnerabilități ale democrației românești

Șefa Curții Constituționale a României, Simina Tănăsescu, atrage atenția că „vulnerabilitățile democrațiilor provin mai ales din interior”.

Tănăsescu a subliniat că „dificultățile pe care le vedem cu toții în privința configurării regimurilor politice și adaptarea statului la realitățile contemporane, inclusiv la invazia social media”, sunt provocări care nu pot fi ignorate.

În contextul acestor frământări, Tănăsescu consideră că, deși Constituția României este „destul de viabilă” și „perfectibilă”, nu este necesară o schimbare fundamentală a acesteia.

„De câte ori analizăm cam ce s-ar dori prin revizuire, vedem că sunt acele aspecte care sunt garanții, care poate jenează puterea politică și o determină să se încadreze în anumite limite”, a explicat aceasta.

Cu toate acestea, șefa CCR a subliniat că anumite ajustări legislative ar putea eficientiza activitatea instituției. Un exemplu concret este articolul 29 din Legea Curții Constituționale.

„Aș schimba «citare» cu «înștiințare». Activitatea CCR e foarte bogată. Avem pe rol vreo 16.000 de dosare. Foarte multe sunt repetitive, ceea ce presupune o doză mare de efort pentru un rezultat minim”, a declarat Simina Tănăsescu. Această modificare ar permite o mai bună alocare a resurselor pentru dosarele complexe care necesită atenție sporită.

În plus, creșterea curentului populist și utilizarea unor instrumente democratice precum referendumurile adaugă o dimensiune suplimentară acestor provocări. Potrivit șefei CCR, aceste tendințe pot crea un echilibru fragil, cu potențialul de a influența negativ stabilitatea democratică dacă nu sunt gestionate corespunzător.

Cine este Simina Tănăsescu, primul președinte femeie al CCR 

Elena-Simina Tănăsescu, în vârstă de 57 de ani, a fost aleasă președinte al Curții Constituționale a României pentru un mandat de trei ani în iulie 2025. Ea este prima femeie care ocupă această funcție de la înființarea instituției, în 1992. Tănăsescu îi succede lui Marian Enache. 

Cu o carieră academică impresionantă, Tănăsescu a obținut licența în drept la Universitatea din București în 1991, urmată de studii aprofundate și doctorat în drept public la Universitatea „Aix-Marseille III” din Franța între 1991 și 1997.  

De asemenea, are studii postdoctorale în drept constituțional, finalizate în 2011 la București, și o abilitare pentru conducerea doctoratelor la Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne, din 2015.  

„Această funcție reprezintă o mare responsabilitate și o onoare” a declarat Tănăsescu la momentul numirii. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro