De ce se teme UE că ar putea pierde Republica Moldova. Rolul Rusiei

Rusia răspândește dezinformări despre UE

Șefii de stat și de guvern din Franța, Germania și Polonia au vizitat Republica Moldova cu ocazia sărbătorii naționale a țării, transmițând un mesaj pro-european clar. Împreună cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, aceștia și-au reafirmat obiectivul de a conduce țara în UE. Prin aceasta, cei trei șefi de stat și de guvern își propun să consolideze poziția pro-europeană a guvernului moldovean, contracarând în același timp influența rusă.

Vizita a avut loc cu aproximativ o lună înainte de alegerile parlamentare programate pentru 28 septembrie. Conform evaluării UE, campania electorală ar putea fi din nou umbrită de atacuri hibride din partea Rusiei – similar alegerilor prezidențiale, în care Sandu a învins la limită un candidat pro-rus.

Șefii de stat și de guvern europeni au dorit, de asemenea, să transmită un semnal poporului moldovenesc prin vizita lor. Macron a subliniat că Rusia răspândește dezinformări despre UE: „Propaganda Kremlinului susține că UE vrea să prelungească războiul și să-și oprime cetățenii. Acest lucru este fals. Spre deosebire de Rusia, Uniunea Europeană nu amenință pe nimeni; respectă suveranitatea fiecărui stat membru.” UE este o „uniune a prosperității și a păcii – în niciun caz Uniunea Sovietică”, a spus Macron.

Război hibrid și ezitare politică

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a acuzat Rusia de influență hibridă țintită în perioada premergătoare alegerilor parlamentare. Aceasta a inclus, a spus ea, cumpărare de voturi, atacuri cibernetice și dezinformare. Cancelarul german Friedrich Merz a confirmat această evaluare și a vorbit despre atacuri zilnice asupra democrației moldovenești.

Republica Moldova are oficial o populație de 2,6 milioane de locuitori. Cu toate acestea, mulți cetățeni dețin și pașapoarte românești sau din alte state membre ale UE. O parte semnificativă a electoratului trăiește și în diaspora, răspândită în Europa de Vest și Rusia.

Sondajele indică o cursă strânsă între partidele pro-europene și cele pro-ruse. Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS) al președintelui Sandu este la putere din 2021, dar ar putea pierde alegerile viitoare.

Țara se află între România și Ucraina și este afectată direct de tensiunile geopolitice rezultate din războiul de agresiune rusesc.

În plus, la est se află regiunea separatistă Transnistria, care a fost controlată de forțele pro-ruse de la un scurt război din 1992. Guvernul moldovean continuă să considere regiunea ca parte a teritoriului său – cu sprijinul partenerilor săi occidentali.

Este extinderea UE cheia securității Moldovei?

Președintele francez Emmanuel Macron și-a reiterat sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. El a vorbit despre o „oportunitate istorică” pentru țară.

Negocierile de aderare au început în iunie anul trecut – împreună cu Ucraina. De atunci, guvernul moldovean a insistat asupra unei decuplări a celor două procese. La Chișinău cresc îngrijorările că parcursul Ucrainei către UE ar putea dura mult mai mult din cauza dimensiunilor sale și a războiului în curs, întârziind astfel perspectivele europene ale Moldovei.

Până acum, Bruxelles-ul a fost precaut. Un tratament special pentru Moldova ar putea fi văzut ca un afront la adresa Kievului.

Integrarea țărilor mici, mai ușoară

Europarlamentarul român Siegfried Mureșan este unul dintre cei mai vocali susținători ai Moldovei la Bruxelles, declarând pentru Euronews în iulie anul trecut:

„Integrarea Republicii Moldova în UE va fi un efort mai mic. Integrarea țărilor mici este mai ușoară decât cea a țărilor mari.”

Mureșan a subliniat că, cu sprijinul UE, Moldova ar putea realiza schimbări majore cu o finanțare relativ mică.

Economia țării, considerată robustă

UE este pregătită să investească aproape 2 miliarde de euro în economia Republicii Moldova, inclusiv pentru a reduce vulnerabilitatea țării la influențele externe.

Infrastructura energetică a Republicii Moldova s-a schimbat semnificativ din 2022. Țara este acum conectată la rețeaua electrică europeană, iar UE a finanțat modernizări ample ale sistemelor sale interne de distribuție. Chișinăul s-a angajat, de asemenea, să genereze 27% din energia sa din surse regenerabile până în 2030.

În ciuda eșecurilor cauzate de șocul energetic rezultat în urma războiului, economia Moldovei este considerată robustă. Potrivit Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, peste jumătate din exporturile Moldovei provin acum din comerțul cu UE – un nivel record.

Momente impresionante la Chișinău

Aflați la Chișinău, președintele Franței, Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, și prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, au transmis, miercuri, 27 august, un mesaj puternic de susținere a Republicii Moldova, la 34 de ani de la obținerea independenței, relatează Ziarul de Gardă.

Au fost momente impresionante la Chișnău, în Piața Mariii Adunări Naționale, unde în fața mulțimii de oameni, greii Europei au vorbit în limba română. Emmanuel Macron și Donald Tusk le-au transmis moldovenilor mesaje de susținere și prietenie, subliniind, totodată, că „viitorul Moldovei este în Uniunea Europeană”, fiind îndemnați să nu lase „Rusia să se întoarcă aici”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE