Declarația dură a MNIR despre furtul Coifului de la Coțofenești: „atac la demnitatea poporului român”. Pledoaria citită în Olanda
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) a făcut publică astăzi declarația sa, citită în cadrul procesului de la Assen, Țările de Jos, unde sunt judecați autorii furtului de la Drents Museum. Incidentul din 24 spre 25 ianuarie 2025, care a implicat utilizarea explozivilor pentru spargerea muzeului, a fost descris drept mai mult decât un simplu act de vandalism—un atac asupra patrimoniului cultural internațional.
Capodopere furate: un atac asupra memoriei colective
Printre artefactele furate se numără Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice regale din aur, clasate în Tezaurul României. „Aceste piese nu sunt simple bunuri materiale, ci reprezintă valori de patrimoniu de importanță excepțională. Ele aparțin memoriei culturale a României, dar și patrimoniului cultural al umanității”, se arată în declarația MNIR.
Coiful de la Coțofenești, un simbol al originilor istorice și al demnității culturale, este cunoscut nu doar de specialiști, ci și de generații întregi de români. Dispariția sa a fost percepută ca o „rană adusă memoriei colective”, generând șoc, revoltă și un sentiment profund de umilință în rândul cetățenilor. Potrivit MNIR, furtul a smuls cu violență o parte din trecutul României din spațiul public.
Prejudiciul moral și profesional
MNIR subliniază că prejudiciul cauzat nu este doar material, ci și moral și profesional. „Aceste piese au fost păstrate, cercetate, restaurate și protejate prin munca unor generații de muzeografi, arheologi, conservatori și istorici”, afirmă reprezentanții instituției. Furtul a lovit misiunea fundamentală a muzeului—apărarea patrimoniului comun.
Consecințele incidentului au avut un impact global, afectând cooperarea culturală dintre instituțiile europene. MNIR avertizează că acest act violent a generat teamă și suspiciune, punând sub semnul întrebării viitoarele împrumuturi muzeale și deteriorând încrederea necesară în colaborările internaționale.
Impactul social și cultural
Furtul a provocat grave repercusiuni sociale. În spațiul public, evenimentul a alimentat neîncrederea și discursuri ostile față de MNIR și față de ideea schimburilor culturale internaționale. „Furtul a fost perceput ca o umilință națională și a fost exploatat pentru a amplifica tensiuni și sentimente anti-europene”, precizează declarația.
Natura excepțională a patrimoniului furat
MNIR subliniază că prejudiciul cauzat de dispariția unor artefacte de acest rang nu poate fi măsurat în bani. „Asemenea obiecte poartă în sine informație istorică irepetabilă, semnificație identitară și valoare simbolică pe care nicio sumă de bani nu o poate reconstitui”, se arată în text. Coiful și brățările dacice nu pot fi înlocuite și reprezintă o parte esențială din memoria colectivă a României.
MNIR denunță un atac grav asupra patrimoniului
MNIR face apel la instanța din Assen să trateze cazul cu toată gravitatea cuvenită, considerând fapta drept un atac excepțional asupra patrimoniului cultural, al încrederii publice și al demnității unui popor. „Când este atacat sălbatic un asemenea tezaur, nu este rănită doar România. Este rănită memoria europeană”, avertizează instituția.
În final, MNIR își exprimă încrederea că autoritățile române vor continua să sprijine eforturile de recuperare ale artefactelor și să atenueze efectele acestui incident, în conformitate cu legislația națională și directivele europene aplicabile. Declarația subliniază că păstrarea creațiilor trecutului este o responsabilitate care trebuie protejată pentru generațiile viitoare.
Autoritățile continuă să investigheze soarta ultimei brățări dispărute, care nu a fost recuperată. În timpul audierilor, Bernhard Z. a declarat că nu deține nicio informație despre artefactul lipsă și s-a arătat indignat de faptul că este considerat principalul suspect.
