Drumul spre dezastru de la Salina Praid: Licitații, încredințări directe și ajutoare de peste jumătate de miliard de lei. Oficialii aveau date despre pericol

Licitația fără buget 

Mai mult, lipsesc banii din întreaga poveste. Cu o regulă nescrisă, o licitație din aprilie a fost câștigată de o firmă care a prezentat un proiect de drum, în loc de o lucrare hidrotehnică. Câștigătorul a ghicit cumva bugetul ascuns. O altă firmă mică a obținut un contract de 30 de milioane de lei prin încredințare directă, iar acum se discută de lucrări care ajung la aproape 90 de milioane de lei.

Pe scurt, în martie, Societatea Națională a Sării SA (SALROM) a anunțat 48 de firme că intenționează să organizeze o licitație pentru o lucrare cu un nume salvator: „Proiectarea și execuția lucrărilor pentru eliminarea pe termen lung a infiltrațiilor din albia pârâului Corund în subteranul Salinei Praid”. În întregul caiet de sarcini nu se discută despre bani, ci se precizează la punctul 4: Valoarea totală estimată este exceptată pentru publicare (prin derogare de la prevederile regulamentului de achiziții ale societății contractante). Mai clar, nu a fost stabilit un buget, iar participanții nu au știut de el. Cu o excepție. Sursele noastre susțin că un fost angajat al firmei câștigătoare lucrează acum la Salina Praid și ar fi avut acces la date confidențiale. 

În continuare, din 48 de firme invitate la licitație, doar 6 s-au înscris. Cinci dintre ele au primit răspuns: nu v-ați încadrat în buget și sunteți eliminate. Un buget neprecizat, după cum am arătat. 

Constructorul secret, pomenit de oficiali

De la miniștri la directorul general SALROM, Dan Dobrea, toată lumea a declarat ce va face constructorul și când. Nimeni însă nu a venit cu un nume, dacă este același care a câștigat licitația despre care nu s-a discutat.

Câștigătorul licitației este firma ING Service din Miercurea Ciuc. O firmă care și-a început activitatea în 2006, cu o cifră de afaceri de peste 8 milioane de lei și 12 angajați. Între timp, compania a prins nenumărate contracte cu primăriile și instituțiile statului. Toate din zona supranumită Ținutul Secuiesc, inclusiv contracte cu Primăria Praid și Corund. Până anul trecut, societatea a ajuns la peste 170 de angajați, cu o cifră de afaceri de 139,9 milioane de lei în 2024 și un profit de 16,5 milioane de lei. 

Specializată în drumuri și autostrăzi, ING Service nu a executat lucrări hidrotehnice și nu are experiență, cu toate că în caietul de sarcini sunt prevăzute aceste aspecte. Societatea a promis un adevărat „miracol” în ofertă: 12 zile ca termen de proiectare, față de competitori care au oscilat în 40 și 144 de zile. Promisiunea este greu de pus în practică, din două motive: în proiectare sunt incluse studiile geotehnice și topografice, dar și certificatul de urbanism. 

Directorul SALROM: nu este corect!

Libertatea l-a întrebat pe Dan Dobrea, directorul SALROM cu mandat până în 2028, dacă este corect ca o licitație pentru o lucrare hidrotehnică să fie câștigată de un proiect de drum, așa cum a prezentat ING Service. Cu precizarea că după deschiderea ofertelor comisia de licitație a afirmat că „va analiza dacă se poate asimila cu lucrările care fac obiectul licitației”.

Directorul Dobrea ne-a declarat că nu este corect, din punctul său de vedere, dar că ne va furniza orice document îi solicităm, pentru a ne lămuri că licitația a fost corectă sau nu. Am solicitat documentația pentru două asocieri participante la licitație și până la ora publicării articolului nu ne-a fost furnizată. Este vorba despre asocierea ING Service Miercurea Ciuc și Total Proiect din Odorheiu Secuiesc, dar și asocierea Partener Industrial Construct Prahova, Stereo-Plan SRL și Get Project SRL. 

Dan Dobrea ne-a mai zis că nu se ocupă el de licitații, ci departamentul de atribuții și de aceea nu cunoaște foarte multe detalii, nici pe participanți. 

Încredințare directă de 30 de milioane de lei

Licitația a fost câștigată pe 10 aprilie de ING Service cu suma de 9,3 milioane de lei fără TVA, dar au rămas menționate în procesul verbal de deschidere a ofertelor câteva precizări esențiale. Prima este legată de lucrarea de drum, dacă va fi asimilată, ceea ce s-a dovedit posibil. 

În mențiuni apare și asocierea Partener Industrial Construct SRL, care ar fi fost preferată directorului SALROM, conform surselor noastre (n.r. – firma a fost înființată în 2023 și are ca obiect de activitate construcția de clădiri rezidențiale și nerezidențiale). Asocierea subliniată nu a depus formular 7, de ofertă, ceea ce înseamnă descalificarea automată, dar nu s-a întâmplat. Mai mult, Partener Industrial Construct era obligată să depună două lucrări similare cu obiectul licitației legate de proiectare și execuție. 

În schimb, firma din Prahova a prezentat un contract de hidroizolație pentru o parcare, ceea ce nu este similar cu o lucrare hidrotehnică.  

Surpriza a venit în urmă cu scurt timp: Partener Industrial Construct a primit prin încredințare directă un contract de urgență pentru rezolvarea unor probleme de la Salina Praid. Valoarea: aproximativ 30 de milioane de lei, ne-a zis directorul Dobrea, dar a rămas să ne transmită datele pe e-mail, pentru că nu este foarte sigur dacă nu cumva va fi scăzut prețul. Informații care n-au ajuns până în acest moment.

Toți banii dați pentru Salina Praid: peste o jumătate de miliard de lei

Pe scurt, SALROM a oferit 11 milioane de lei cu TVA pentru ING Service și 30 de milioane de lei pentru Partener Industrial Construct. Societatea de stat a alocat până acum puțin peste 41 de milioane de lei pentru reparații de urgență. 

La această sumă, directorul Salinei Praid, Seprodi Zoltan, a transmis prefectului de Harghita că pentru rezolvarea situației de la mină „ne-ar fi necesară suma de 65 de milioane de lei” (n.r. – bani necesari pentru eliminarea efectelor imediate, studii de stabilitate, lucrări de impermeabilizare pe termen lung, soluții tehnice și canalul ocolitor). 

Ca urmare, sub semnătura prefectului Petres Sandor, președintele Comitetului pentru Situații de Urgență Harghita, a fost Hotărârea nr. 4 din 20.05.2025, legată de stabilirea măsurilor de primă urgență pentru punerea în siguranță a obiectivului Mina Praid. Libertatea l-a întrebat pe prefectul Sandor dacă știe despre licitația din aprilie și despre lucrările care se fac acum. Ne-a declarat că toate sumele pomenite sunt în sarcina SALROM și a Apelor Române, așa că nu știe cum s-au organizat licitațiile și pe ce bază au fost date încredințările directe.

Prin decizie se stabilește în 8 puncte ce este de făcut, unde este menționată o cifră: 5,7 milioane de lei pentru proiecte urgente. La scurt timp, apare în plus o nouă sumă la o anexă a comitetului: 16,66 de milioane de euro pentru acumulare nepermanentă Praid. La cursul valutar, înseamnă 83,3 milioane de lei. Fără solicitarea directorului de la Salina Praid, banii vehiculați pentru rezolvarea problemelor urgențe de la mină ajung la 130 de milioane de lei. Sumă la care se adaugă și ajutorul guvernamental de 300 de milioane de lei, plus banii strânși de guvernul Ungariei și UDMR, chetă care nu s-a încheiat.

Pe 12 iunie, a avut loc o nouă licitație. De data asta, Asociația Bazinală Mureș este titulara și are tema: Soluții de atenuare a undelor de viitură a Pârâului Corund în amonte de localitatea Praid. Valoarea estimată a obiectivului se ridică la 89,25 de milioane de lei, dar momentan se ia în calcul suma de 4 milioane de lei, pentru documentație.

„Reușita” constructorului: sarea de la Praid a ajuns în Târnava Mică

Imediat după ce au început lucrările noi (cele prin încredințare directă) nivelul de salinitate din râul Târnava Mică a crescut, după ce pârâul Corund s-a alimentat cu sare din mina Praid. De o săptămână, Comitetul pentru Situații de Urgență Mureș a instaurat starea de alertă din acest motiv, iar 16 localități importante au rămas fără apă potabilă. Printre ele și municipiul Târnăveni. Autoritățile au început să aprovizioneze zonele cu apă potabilă din Târgu Mureș. 

Miercuri 11 iunie, comitetul s-a întrunit într-o ședință de urgență, pentru că nivelul de salinitate a depășit dublu pentru maximul admis. S-a stabilit să fie aprovizionate în continuare cu apă localitățile în stare de alertă nu doar pentru oameni, ci și pentru animale. Autoritățile au informat populația că există riscul iminent să fie oprite uzinele de apă din comuna Fântânele și din municipiul Târnăveni, ceea ce înseamnă că nu va fi nici apă pentru spălat. Pe de altă parte, președintele Consiliului Județean Harghita, Bíró Barna-Botond, a afirmat că firma aleasă de SALROM a dărâmat două diguri și de aici s-a ajuns la creșterea nivelului de sare în Târnava Mică. Acesta solicită intrarea în stare de urgență și demiterea directorului SALROM.

„Va fi dezastru ecologic!” 

Libertatea a intrat în posesia unor documente sensibile legate de faptul că peste șapte instituții cunoșteau situația exactă, gravă, așa cum s-a observat în ultima lună. Datele sunt dintr-o expertiză solicitată unei firme de către SALROM, realizată de dr. ing. Costică Sofronie, din Cluj. Mai mult, conducerea Salinei Praid a cerut unor angajați să supravegheze tot se se întâmplă în mină în perioada 18 aprilie 2024 până pe 11 martie 2025. Așa a apărut un document extrem de detaliat sub denumirea de 

Situația cronologică a evenimentelor din perioada menționată. Cu poze, filmări și observații. 

În urma expertizei și a situației cronologice, SALROM a organizat licitația din aprilie pe ultima sută de metri. Reporterul Libertății a reușit să-l găsească pe un participat la licitația publică, dar pe bază de invitație, care cu greu s-a lăsat convins să ne povestească evenimentul financiar. 

Cu o experiență de 30 de ani în construcții hidrotehnice și 15 ani în zona Praid, inginerul Emil Cadariu a fost unul dintre antreprenorii invitați și ne-a povestit cum a decurs întreaga poveste, trăgând totodată un semnal de alarmă înainte ca pârul Corund să inunde mina.

Elementele care au condus la dezastrul de la Praid

Care sunt principalele probleme ale Salinei Praid, așa cum le-ați documentat? Și când putea fi ea salvată practic, nu doar teoretic, pentru a nu ajunge în faza de inundare totală?

Emil Cadariu: Cred că răspunsul ar fi prea tehnic pentru majoritatea românilor, așa că voi prezenta inițial o scurtă imagine, dar trei elemente au condus la ce s-a întâmplat. Ideea principală este că masivul de sare este într-o continuă mișcare, dinspre profunzime spre suprafață, chiar dacă fenomenul nu este perceptibil ochiului – masivul de sare nu ajunge niciodată într-o stare de repaus total. Mai tehnic, am pornit de la existența fisurilor și a canalelor depistate în septembrie 2023, cu ocazia investigațiilor geoelectrice, efectuate prin metoda tomografiei geoelectrice, în zona albiei minore a pârâului Corund. 

La adâncimea de aproximativ 13 km, temperatura fiind de cel puţin 300 de grade Celsius, sarea se comportă ca un lichid cu densitatea de 1,56 g/cm3. Datorită fluidităţii şi densităţii foarte mici, sarea nu poate sta în echilibru la aceste adâncimi mari şi se ridică, străpungând straturile acoperitoare (fenomenul tipic de diapirism). Masele de sare fluidă, migrate de la adâncimi mari, cu temperatură ridicată, îşi micşorează capacitatea de curgere şi pot rămâne complet imobile când ajung la adâncimi mici, unde sarea se răceşte în contact cu straturile din jur. În acest mod se explică reducerea sau chiar încetarea curgerii la unele diapire ajunse la suprafaţă. Masivele de sare însă nu ajung niciodată într-o stare de repaus total, procesul de ridicare continuă mult timp chiar şi cu o viteză greu sesizabilă – fenomen care generează fisuri.

Mai sunt și alte probleme, dar mai ușor digerabile în formulare, inclusiv de miniștri care vorbesc de țevi corodate în loc de corugate?

Sigur că sunt. Una dintre ele este metoda de exploatare folosind explozibil, care poate accelera propagarea fisurilor spre suprafață, fisuri care ajungând în contact cu apa dulce, pot duce la apariția de canale care prin dizolvare își măresc volumul. Un alt aspect sesizat de mine este legat de nerespectarea distanței de siguranță dintre talvegul cursului de apă și plafonul exploatării. Și să nu uităm că grosimea stratului de sol aflat deasupra masivului de sare, în zona pârâului Corund, este de circa 1,5 m, așa cum a declarat geologul de la Salina Praid (cu care am fost la vizita pe teren) înainte de a depune oferta.

Cum putea fi salvată Salina Praid

Să revenim: când putea fi salvată Salina Praid și cum?

Dacă se luau măsuri în toamna anului 2023, imediat după inundarea minei din acea perioadă, da, nu ajungeam aici. Cum însă este întrebarea la care toată lumea așteaptă un răspuns și pe care-l putea obține și conducerea companiei SALROM, dacă ar fi dorit. Din punctul meu de vedere, salvarea venea în trei pași. 

Primul: construirea peretelui diafragma de bentonită, perpendicular pe canalele subterane depistate în septembrie 2023, soluție recomandată ca urmare a investigațiilor geoelectrice prin metoda tomografiei, menționată mai sus. Al doilea pas: devierea cursului de apă pe un traseu care să ocolească defileul actual, așa cum am propus în oferta noastră, respectiv prin executare de lucrări similare unei „tăieri de cot”. Și în final: impermeabilizarea albiei minore și a albiei majore prin asigurarea unei secțiuni transversale cursului de apă, care să poată tranzita debitul cu asigurarea de calcul de 1% + garda (0,7 m).

Din ce ne-ați zis și am verificat, ați avut o altă abordare față de competitori și chiar sugestia expertului angajat de SALROM. Înțeleg că acum este soluția dv. a fost preluată de cel care a câștigat. Nu vă simțiți furat?

Soluția noastră a fost de a executa lucrări de deviere a cursului de apă, prin executarea unei „tăieri de cot”, astfel încât să putem îndepărta cursul de apă de masivul de sare. Este o confuzie în termeni, deoarece „relocarea” cursului de apă pe albia „veche de sute de ani” se referă doar la o recalibrare a albiei existente, cu deschiderea acesteia spre malul stâng (n.r. – se referă la o declarație a ministrului mediului). În realitate, albia pârâului Corund va rămâne în interiorul defileului, putând alimenta fisurile existente în situația în care se vor crea nivele ridicate ca urmare a precipitațiilor abundente. Una dintre probleme este timpul de concentrare la debitul de calcul, ceea ce creează debite mari pe perioade scurte. 

Oferta noastră a avut la bază mai multe acțiuni. O vizită pe teren împreună cu reprezentantul din partea Salinei Praid (geologul lor), în primul rând. Apoi zbor cu drona pentru a avea un ortofotoplan real pentru a putea identifica lucrările executate până la data vizitei în teren. Astfel, din datele colectate cu drona s-a generat modelul 3D al terenului. În final, am rulat un model hidraulic pentru a determina nivelul cursului de apă la debitele de calcul solicitate din caietul de sarcini (cel de 50 mc/s și o simulare a debitului de calcul cu asigurarea de calcul de 1%, respectiv 196 mc/s). Pe 10 aprilie 2025, am depus oferta, dar comisia a ales varianta unui drum, nu a unei lucrări hidrotehnice.

Dacă ați fi câștigat licitația, credeți că ați fi reușit în timpul scurt avut la dispoziție să rezolvați problema? Care ar fi fost șansele?

Nu cred, pentru că soluția noastră trebuia să aibă la bază ridicări topo detaliate și studii geotehnice de detaliu, informații pe care SALROM a spus că nu le are. Șansele ar fi fost de 50 – 50 %, cu mult optimism.

Mutarea albiei pârâului rezolvă problema pe termen lung

Considerați că lucrările făcute acum vor rezolva problema sau e doar o amânare a inevitabilei apocalipse pentru mină?

Lucrările de „deviere” a cursului de apă, care în realitate se referă la mutarea albiei spre malul stâng, complementar cu realizarea unei acumulări nepermanente, pot rezolva problema pe termen lung, dar cu costuri mult prea mari de execuție și disconfort prin inundarea terenurilor agricole din amonte. Consider în continuare că soluția propusă de noi îndepărtează cursul de apă de fisurile existente în masivul de sare, asigurând tranzitarea întregului debit al pârâului Corund pe noul traseu.

Alegerea unui proiect de drum în loc de o lucrare hidrotehnică pare cel puțin ciudată. Cum s-a desfășurat evenimentul?

Din punctul meu de vedere a fost „licitație deschisă” așa cum a fost formulată în invitație, dar sunt anumite aspecte ciudate.

În invitație, la rubrica „Valoarea totală estimată”, nu a fost menționat un buget, ci a fost trecut textul „exceptată pentru publicarea valorii estimate (prin derogare de la prevederile Regulamentului de Achiziții al SNS SA)”.

Surprinzător, în procesul-verbal de deschidere a ofertelor s-a trecut valoarea estimată de 10.000.000 de lei fără TVA, iar cinci de șase participanți am fost descalificați, pentru că n-am știut regula. Nici n-a fost pusă pe masă, așa cum am menționat. 

Și nu ați solicitat clarificări?

Evident că da. Mai mult, în clarificările solicitate pe perioada ofertării, SALROM a spus în Clarificarea nr. 1 faptul că soluția agreată (nu impusă) este cea aferentă Variantei A (amenajarea albiei pârâului Corund) cu subvarianta A2: „betonarea albiei și impermeabilizarea acesteia pe tot perimetrul cu beton…”, transformând astfel albia într-un canal betonat ce ar fi costat circa 1,8 milioane de euro. Am solicitat să fim lămuriți care va fi criteriul de analiză al autorității contractante, dacă nu sunt impuse soluții tehnice în fișa de date sau caietul de sarcini. Ni s-a explicat că soluția tehnică trebuie să asigure următoarele obiective: etanșarea și hidroizolarea albiei pe termen lung, pentru evitarea pătrunderii apelor în lucrările miniere. Ni s-a cerut să facem posibilă curățarea și întreținerea minei pe termen lung. Iar la final s-a subliniat că se dorește dezvoltarea ulterioară a obiectivului, în sensul majorării capacității de transport la 197 mc/s.

Având în vedere toate aceste clarificări, cum s-a decis câștigătorul?

Un alt aspect suspect a fost la deschiderea ofertelor, unde comisia a verificat documentele de calificare ale ofertanților. Pentru ofertantul declarat ulterior câștigător, lucrarea de referință a fost un proiect de drum. Respectivul ofertant a avut un reprezentant la deschidere și a spus că „proiectul de drum folosit ca lucrare similară a fost executat în vecinătatea unui curs de apă, iar legătura cu proiectul ar fi coloanele adânci săpate în pământ, cu rol de stabilizare a versantului”. Din punctul meu de vedere, lucrarea similară nu are legătură cu lucrări hidrotehnice similare cu cele care fac obiectul procedurii de licitație. Comisia a spus că „va analiza dacă se poate asimila lucrarea prezentată cu obiectul licitației”. 

Cu ocazia deschiderii ofertei noastre, după studierea documentelor din caietul de sarcini și vizita pe teren, am spus comisiei că eu consider că Mina Praid este în pragul „unui dezastru ecologic” așa cum de altfel au afirmat și cei de la mediu în ședințele care au fost consemnate într-un raport din aprilie 2024. Am fost surprins de replica doamnei din comisie care mi-a spus „să o las mai ușor cu dezastrul, pentru că nu este cazul”. Oare astăzi ce ar mai spune doamna? (n.r. – în comisie au fost trei doamne: secretara, grefiera și o juristă, dar inginerul n-a știut să ne indice care dintre doamne i-a replicat că nu este cazul.)

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.