Elev român medaliat cu aur la Olimpiada Internațională de Matematică: „Concursurile m-au mai ajutat să pot să accept un eșec”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Robert Dragomirescu, elev în clasa a XI-a la Liceul Teoretic Internațional de Informatică din București, a luat anul acesta medalia de aur la Olimpiada Internațională de Matematică. Tânărul a povestit pentru Școala 9 despre cei patru ani de muncă până să ajungă unul dintre olimpicii care au poziționat România pe locul 5 în lume la matematică.
Cuprins:
Robert era în clasa a V-a când și-a dat seama cât de mult îi place să lucreze la matematică. A descoperit asta în timp ce se pregătea pentru prima olimpiadă. „În clasele primare am fost la câteva competiții locale, dar nu le luam foarte în serios, mă pregăteam cu câteva săptămâni înainte. Mă pricepeam (n.r. – la matematică), dar nu pot să zic că era chiar o pasiune”, își amintește Robert despre concursurile la care luase parte înainte.
De la simplu la complex
Prima olimpiadă de matematică i-a adus adolescentului certitudinea că se află pe drumul cel bun. A obținut punctajul maxim la etapa județeană și s-a clasat pe locul al doilea la națională. „Asta m-a încurajat foarte mult, nu mă așteptam să fiu atât de bun. Acolo mi-am dat seama că am făcut foarte bine și că pot să ajung departe”, a spus Robert pentru Școala 9.
Îi place matematica mai ales pentru că poate ajunge la demonstrații și rezolvări complexe pornind de la lucruri simple: „Îmi place că matematica e logică și că de la niște axiome, niște lucruri atât de «basic» încât nu ai nici măcar cum să le demonstrezi, începi să construiești și să tot construiești până ajungi la lucruri foarte complicate”.
Cea care l-a ajutat să își descopere talentul a fost Lioara Ivanovici, profesoara sa de matematică din gimnaziu, care îi este în continuare mentor și îl susține în tot ce își propune. „Cred că a fost persoana cea mai importantă pentru mine în tot acest drum spre performanță. Atunci când începi să descoperi matematica, ai nevoie cel mai mult de ajutor, de o persoană care să te facă să îți placă, să te provoace să afli mai mult și să lucrezi mai mult. După aceea, îți mai găsești singur materiale de studiu și lucrezi și independent”, explică Robert.
Elevul a aflat încă din primii ani de pregătire la matematică - și a și acceptat - că eșecul face parte din drumul către succes.
Se întâmplă să ai și eșecuri. Uneori nu-ți gestionezi bine timpul sau îți e greu să te concentrezi în timpul concursului sau pur și simplu nu pici pe subiect și nu-ți vine ideea de rezolvare. E destul de inevitabil să se întâmple asta la un moment dat.Robert Dragomirescu:
A dat din greșeală ciorna
Robert a vrut prima dată să se califice la o olimpiadă internațională în clasa a VII-a, când ar fi avut ocazia să participe la Balcaniada de juniori, competiție pentru elevii până în 15 ani. A muncit mult, spune el, însă, în urma testării pentru lot, s-a clasat pe poziția a șaptea. Doar primii șase elevi s-au calificat. În clasa a VIII-a, Robert a încercat din nou, însă de această dată, o confuzie făcută din emoții l-a împiedicat să obțină rezultatul dorit. „În clasa a VIII-a, la unul dintre baraje, am încurcat o problemă cu ciorna și nu am mai luat punctele pe ea. Am ieșit pe poziția a opta și din nou nu m-am calificat la Balcaniadă”, povestește Robert.
Anul trecut, elevul a reprezentat prima dată România la internațională. În cele două zile de concurs, a avut de rezolvat câte trei probleme. În prima zi, Robert s-a blocat la o problemă – recunoscută ulterior drept cea mai grea de la acea olimpiadă –, ceea ce l-a descurajat și pentru următoarea zi. „În prima zi am făcut doar Problema 1. Problema 2 nu mi-a ieșit, deși m-am gândit foarte mult la ea, și nu am mai avut timp să mă gândesc și la Problema 3. În a doua zi eram deja descurajat că aveam o singură problemă făcută în prima zi și nu mi-a mai ieșit nimic”.
Mențiunea de Onoare pe care a obținut-o nu l-a mulțumit, însă l-a motivat să își dorească să fie mai bun în viitor. „Acest eșec m-a făcut să lucrez mai mult anul acesta și să nu mai fac aceleași greșeli”, mai spune el.
La Olimpiada Internațională de Matematică din acest an, desfășurată între 6 și 16 iulie la Oslo, în Norvegia, Robert a reușit să ia cel mai bun rezultat din echipa României și a primit medalia de aur. Nu se aștepta la asta, cu toate că, în urma probelor și a discuțiilor cu alți elevi, a știut că s-a descurcat foarte bine: „Am aflat medaliile la două zile după concurs, însă, până atunci, eram destul de siguri că ne-am descurcat bine toți din echipă. Mai vorbeam și cu celelalte echipe și încercam să estimăm ce medalii vor fi și pe ce poziție vom fi ca țară”, își amintește el.
După afișarea rezultatelor cea mai mare surpriză a fost clasamentul pe țări: „Dacă medaliile le-am estimat bine, locul 5 în clasamentul pe țări a fost un rezultat la care nu ne așteptam și bucuria a fost imensă”, spune Robert. În afară de bucuria de la festivitatea de premiere, își amintește cu drag de activitățile recreative de după probe. Cel mai mult i-a plăcut vizita la un parc de distracții.
„Îmi doresc să pot folosi baza matematică pentru a crea ceva util pentru oameni”
Într-o zi obișnuită, Robert lucrează individual la matematică 4-5 ore, de când se întoarce de la școală până spre seară. Recunoaște că această muncă îi face plăcere. În vacanțe și în apropierea competițiilor, ajunge uneori la 8-9 ore pe zi, însă nu lucrează niciodată în ziua de dinaintea olimpiadei: „Cu o zi înainte nu mai lucrez, ca să fiu cât mai calm în ziua olimpiadei. Fac sport, mă joc pe calculator, dar nu mai lucrez. Asta mă ajută să îmi gestionez emoțiile”, spune Robert.
Pasiunea lui este escalada, sport pe care îl practică de peste cinci ani. Oricât de mult îi place matematica, știe că nu îi este benefic să lucreze permanent: „Am și momente în care mă satur de matematică. Dacă faci un lucru continuu, la un moment dat nu o să te mai poți concentra. E bine mereu să îți găsești și alte preocupări”. Totodată, elevul consideră că „orice în cantități foarte mari poate să fie distructiv”.
Robert spune că substantivele care îl descriu cel mai bine sunt „matematică”, „determinare” și „loialitate”. Nu absolutizează competițiile, însă consideră că olimpiadele la care a participat l-au făcut să își dezvolte capacitatea de-a se dedica unui obiectiv și de-a trece mai ușor peste momentele dificile.
Olimpiadele m-au ajutat să pot să mă canalizez pe un obiectiv și să fiu perseverent și determinat pe termen lung, ca să obțin rezultatul dorit. Și m-au mai ajutat să pot să accept un eșec, dar să continui, pentru ca data viitoare să fac mai bine.Robert Dragomirescu
Robert ar vrea să studieze matematica la o facultate din străinătate, iar în această vară se concentrează mai ales pe analiza opțiunilor și pe pregătirea examenelor și a eseurilor pentru aplicare. Nu are încă o listă de universități, dar îl atrage sistemul american, deoarece i-ar oferi posibilitatea de-a experimenta mai multe domenii: „Știu că matematica de la acest nivel, din universități, e diferită de cea de la olimpiadă, iar în cazul în care nu îmi place sau e prea abstractă, știu că pot să schimb domeniul”, spune olimpicul.
Articolul complet, pe Școala 9.
