MENIU CAUTĂ
18 Apr. 2018 21:00 , de Daniel Ionașcu

Elevii de acum nu pot numi nici măcar 2-3 antreprenori români. România Mare s-a constituit pe afaceri străine. Ce s-a întâmplat cu acestea

Distribuie

Elevii de liceu din România nu pot numi nici măcar 2-3 antreprenori români, din cauza sistemului educațional, existând un ”adevărat hău” în privința culturii de afaceri în țara noastră. Aceștia au doar noțiunea de ”patron”, dar au auzit de Mark Zuckerberg și Steve Jobs. Vor să lucreze pe bani mulți la stat și să nu facă nimic.

Cultura antreprenorială este atât de slabă în România încât doar 4% din companiile românești au active de peste un milion de euro, iar jumătate dintre acestea sunt oricum în dificultate.

Acesta este unul dintre motivele pentru care CITR Group, fosta Casă de Insolvență Transilvania, a lansat Muzeul Antreprenoriatului, unde pot fi văzute poveștile unora dintre cei mai renumiți oameni de afaceri din perioada interbelică, dar și a unora dintre cei actuali.

'Un adevărat hău'

'În liceu, nici nu pot numi 2-3 antreprenori români', a declarat Dora Surugiu, director al Maastricht School of Management. (Școala de management Maastricht – n.r.)

Cosmin Alexandru, decan al The Entrepreneurship Academy (Academia de Antreprenoriat – n.r.) este și mai pesimist. 'Am avut în față 200 de elevi. Nici unul nu știa niciun antreprenor. N-au nici cea mai vagă idee. Știu de noțiunea de patron, că îl știu pe cel de la colțul străzii, iar la nivel internațional, știu de Mark Zuckerberg și Steve Jobs. Nu e un gol, e un hău', a afirmat acesta în cadrul aceluiași eveniment.

Cosmin Alexandru mai spune că 'statul face o concurență neloială firmelor' oferind salarii mari și că tinerii să lucreze pe bani mulți la stat și să nu facă nimic.

Muzeul Antreprenoriatului

Muzeul Antreprenoriatului a fost deschis miercuri, la Palatul Noblesse din București și va putea fi vizitat până sâmbătă, 21 aprilie. Ulterior, acesta se va transforma în expoziție itinerantă și va ajunge în toată țara.

Expoziția ilustrează trei perioade istorice din ultimii 100 de ani, cu 30 de povești antreprenoriale. Astfel, au fost selectați 10 antreprenori din perioada 1918 – 1945 (secțiunea Fondatori), 10 povești românești de succes de după 1989 (secțiunea Contemporani) și alți 10 antreprenori care au regândit regulile jocului (secțiunea Noua Generație).

Diferența dintre geniu și nebunie

Andrei Cionca, președintele CITR Group, spune că ideea acestui muzeu s-a născut din necesitatea de a avea o contribuție la Centenar. 'Antreprenorul român este cel care este motorul dezvoltării economice și participă la însănătoșirea economiei românești.

A avea succes nu presupune a avea neapărat o rețetă. Diferența între nebunie și geniu, între succes și insucces este foarte fină. Există și modele românești, succesul e posibil și la români', a afirmat Cionca.

Doar 8% dintre 'eșuați' mai încearcă

Andrei Cionca spune că 'a greși este firesc' și 'a întâmpina greutăți este un proces prin care au trecut toți', astfel că nu trebuie ca eșuarea unei afaceri să devină un stigmat.

Cionca a mai spus că, la nivelul Uniunii Europene, s-a constatat că doar 8% dintre cei care au avut un eșec din prima afacere au mai continuat. Dar dintre cei care au continuat, s-a constatat că 80% au fost mai performanți cu al doilea business.

România Mare, constituită pe afaceri străine

România Mare s-a constituit pe companii austriece și maghiare, iar oamenii de afaceri din perioada interbelică au constituit cvasi-monopoluri din afacerile cu statul, a declarat și Dumitru Lăcătușu, istoric și curator al secțiunii Fondatori a Muzeului Antreprenoriatului.

'Istoria României Mari se confundă cu antreprenoriatul interbelic. Acesta s-a născut pe ruinele unor afaceri deținute de antreprenori austrieci și maghiari și a intrat în colaps în 1940, când România a intrat în colaps. Afacerile lor erau în principal cu statul. Dar depășirea crizei din 1929-1933 s-a făcut datorită abilităților lor antreprenoriale', spune Lăcătușu.

Bancherul care și-a vândut averea ca să își salveze banca

Acesta a dat ca exemplu cazul bancherului Nicolae Chrissoveloni, care și-a vândut o parte din terenurile și imobilele personale pentru a salva de la faliment Banca Chrissoveloni, una dintre cele mai puternice bănci interbelice. Aceasta era atât de puternică, încât la un moment dat se extinsese și la Paris, Londra și New York.

Banca a fost naționalizată în 1948, iar Nicolae Chrissoveloni a fost arestat. Ulterior, acesta a plecat împreună cu familia sa în Grecia, unde a și murit în 1971.

Familia Chrissoveloni venise în România în 1848.

Primul automobil românesc, produs la uzinele Malaxa

Cei mai bogați și influenți afaceriști români din perioada interbelică sunt industriașii Nicolae Malaxa și Max Auschnitt.

Malaxa a făcut parte din camarila regelui Carol al II-lea în timpul dictaturii regale, statul asigurând 98% din comenzile uzinelor sale, acordându-i credite și profituri generoase. Acestea se reîntorceau apoi către Carol al II-lea prin donații și acțiuni. Malaxa a donat la un moment dat Palatului 100 de milioane de lei pentru 'operele de asistență'.

Întreprinderile sale produceau de la locomotive și trenuri, până la oțel, tunuri și tanchete. Malaxa a deținut atât uzinele Faur și Republica din București, Tohan Zărnești și avea acțiuni și la Astra Arad și IOR București. La uzinele Malaxa a fost produsă în 1936 prima locomotivă Diesel de concepție românească, ca și primul automobil românesc, fabricat în 1945 la uzina din Reșița, după ce fusese proiectat de către inginerul Petre Carp.

Însă primul automobil realizat pe teritoriul actual al României s-a produs în 1909, la Arad. Se numea MARTA, de la Magyar Automobil Reszveny Tarsasag Arad. În acea perioadă, Imperiul Austro-Ungar deținea Transilvania.

Avere confiscată de două ori

Max Auschnitt, evreu de origine, era un rival al lui Malaxa și făcea parte tot din camarila lui Carol al II-lea, cu care juca poker, până a decăzut în favoarea lui Malaxa. Auschnitt deținea mai multe oțelării și fabrici de muniție și armament în zona Titan-Nădrag-Călan. A fost condamnat la 6 ani de închisoare în timpul regimului carlist, dar în regimul mareșalului Antonescu, a fost rejudecat și achitat. Și-a recuperat cele mai multe proprietăți după 23 august 1944, dar în 1948, întreprinderile sale au fost confiscate de comuniști.

Alți industriași celebri din perioada respectivă au fost Dumitru Mociorniță – cel mai important jucător din industria pielăriei, Dimitrie Leonida – considerat părintele energeticii românești și Petre Georgescu-Delafras – proprietarul editurii Cugetarea, prima care a tradus în română operele lui Jules Verne și la care au apărut cărți de Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Mircea Eliade și Emil Cioran.

'Cum am cucerit vieața', carte de Petre Georgescu-Delafras, proprietarul editurii Cugetarea, una dintre cele mai mari din România interbelică

Guban, pantofarul care a supraviețuit naționalizării

Blaziu Guban este singurul antreprenor care a supraviețuit naționalizării. Acesta a inventat în 1935 o nouă vopsea de ghete și a vândut dreptul de fabricare unei companii străine. Din banii câștigați, și-a deschis o uzină. În perioada regimului comunist, acesta a cedat fabrica noului regim, la schimb cu o funcție de conducere. Întreprinderea s-a redenumit Victoria, iar în 1959 a lansat prima pereche de pantofi Guban.

 

Pantofi Guban


Cum poate scăpa Dragnea de sentința în dosarul Referendumului? Modificările la Codul de Procedură Penală introduc o nouă cale de revizuire

Loading...
Comentarii