Festivalul Sanremo 2026 produce 252.000.000 de euro în 5 zile, cât ar putea pierde România din fondurile PNRR, după 15 ani de dezbateri
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Festivalul de la Sanremo, pe lângă muzică și controverse, este și o adevărată mașină economică. Conform unui raport realizat de EY, ediția din 2026 a generat un impact economic total de 252,1 milioane de euro, în creștere față de cei 245 de milioane înregistrați în 2025, relatează publicația italiană Imbruttito.
Cuprins:
Festivalul de la Sanremo, o mașină economică în mișcare
Festivalul, care se desfășoară pe parcursul a cinci seri televizate, are efecte economice mult mai durabile decât spectacolul în sine.
Potrivit analizei EY, impactul direct asupra valorii producției se ridică la aproape 102 milioane de euro. Alte 110 milioane provin din efectele indirecte, iar aproape 40 de milioane din impactul indus, rezultând astfel un total de 252 de milioane.
Aceste cifre includ producția evenimentului, publicitatea, sponsorizările, turismul, locurile de muncă create și cheltuielile realizate în regiune. Valoarea adăugată estimată este de aproximativ 96 de milioane de euro, iar numărul locurilor de muncă generate depășește 1.300, arată datele raportului.
Prezența fizică a publicului și a profesioniștilor din industrie aduce un aport semnificativ economiei locale. Cei care merg la Sanremo nu doar asistă la spectacol, ci cheltuiesc în medie 500 de euro pe zi pe transport, cazare, restaurante și alte servicii. În cele cinci seri ale evenimentului, rata de ocupare a locurilor în sală a fost de aproximativ 90%.
Doar activitatea legată de spectatori și profesioniști prezenți a generat un impact economic de aproximativ 28 de milioane de euro în valoare de producție și 12 milioane de euro în valoare adăugată, creând 225 de locuri de muncă în regiune.
România poate pierde 250 de milioane de euro din PNRR după 15 ani, cât a făcut festivalul italian în 5 zile
Curtea Constituțională a României a decis pe 18 februarie 2026, că legea privind pensiile speciale ale magistraților este constituțională. Proiectul, propus de premierul Ilie Bolojan și adoptat de Parlament în decembrie 2025, fusese contestat de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), condusă de Lia Savonea.
CCR a respins obiecțiile ÎCCJ după o ședință de mai puțin de o oră, care marchează a șasea întâlnire pe această temă în ultimele două luni. Decizia vine după cinci amânări și o analiză extinsă a documentelor depuse de ÎCCJ, inclusiv solicitarea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Legea stabilește că magistrații se vor pensiona la vârsta de 65 de ani, în loc de 48, cum este în prezent. De asemenea, pensia va fi redusă la maximum 70% din ultimul salariu net, comparativ cu actualul procent de 80% din salariul brut.
Perioada de tranziție până la aplicarea completă a noilor prevederi va fi de 15 ani
Premierul Ilie Bolojan a transmis pe 6 februarie o scrisoare către CCR, atrăgând atenția asupra riscului ca România să piardă 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dacă jalonul 215 privind pensiile speciale nu este îndeplinit.
În replică, Lia Savonea a calificat intervenția premierului drept „ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”.
Conform ministrului proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, tergiversările legate de pensiile speciale au pus în pericol finanțarea europeană.
„Până nu avem scrisoarea oficială, nu vă pot spune că am pierdut banii, dar, aşa cum a spus şi prim-ministrul, şansele de a-i recupera, după această amânare, sunt extrem de reduse”, a declarat Pîslaru pe 11 februarie, după cea de-a cincea amânare a deciziei CCR.
Comisia Europeană urmează să constate la finalul lunii februarie 2026 dacă România a îndeplinit jalonul 215. În cazul unei evaluări negative, țara ar putea pierde definitiv 231 de milioane de euro, fonduri destinate reformelor esențiale.
