România a pierdut practic 231 de milioane de euro din PNRR din cauza amânărilor repetate ale CCR la pensiile speciale, spune Dragoș Pîslaru

Ministrul Proiectelor Europene spune că banii europeni sunt ca și pierduți

„Până nu avem scrisoarea oficială, nu vă pot spune că am pierdut banii, dar, aşa cum a spus şi prim-ministrul, şansele de a-i recupera, după această amânare, sunt extrem de reduse”, a declarat ministrul Dragoş Pîslaru, la Parlament, potrivit news.ro.

„În acest moment, guvernul trebuie să facă, nu că poate să facă, este să continue să împingă pentru această reformă. Ideea este că, din punctul nostru de vedere, există foarte clar necesitatea de a comunica și cauzalitatea pierderii banilor potenţiali şi ceea ce vreau să vă spun e că guvernul nu se va opri doar la faptul că nu mai îndeplinim jalonul din PNR. Guvernul trebuie să rămână pe poziţii pentru a putea, într-adevăr, să vedem că această lege va fi promulgată până la capăt”, a continuat el.

După o ședință care a durat mai puțin de o oră, Curtea Constituțională a amânat miercuri, 11 februarie, verdictul la cel de-al doilea proiect al pensiilor speciale pentru 18 februarie. Este a cincea amânare în acest dosar.

Ce prevede al doilea proiect al pensiilor speciale și de ce este blocat la CCR de două luni

Mai întâi, trebuie spus că primul proiect al Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost respins de CCR pentru că nu avea avizul CSM, după o sesizare făcută de Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea.

Apoi, al doilea proiect a fost asumat de Guvernul Bolojan în Parlament pe 2 decembrie 2025. Executivul a decis atunci că magistrații se vor putea pensiona la 65 de ani, nu la 48 ca în prezent, și cu maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, cum este acum. „Cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă”, scria în document. Mai simplu spus, a rămas același procent ca în primul proiect, cel respins de CCR.

Modificarea s-a făcut doar la perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani. Aceasta va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026, și nu de 10 ani, cum era în primul proiect. „În cei minimum 25 de ani vechime în magistratură necesari ieșirii la pensie, perioada asimilată de activitate în alte domenii juridice va fi de 10 ani”, mai scrie în document.

Dar și acest al doilea proiect a fost contestat la CCR, în decembrie 2025, tot de Curtea Supremă condusă de Lia Savonea. Mai mult, controversata magistrată a cerut în februarie ca proiectul să fie trimis la CJUE, susținând că legea Guvernului Bolojan tratează discriminatoriu magistraţii și „reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor”, adică o altă metodă de tergiversare. În acest context, CCR a amânat de 5 ori până acum verdictul, 2 amânări fiind cauzate de faptul că cei 4 judecători numiți de PSD au boicotat ședințele. Foarte important este că și Curtea de Apel București a tergiversat decizia în cazul judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, acesta fiind un alt motiv pentru care Curtea Constituțională nu s-a putut pronunța.

De acest proiect depinde soarta a 231 de milioane de euro bani europeni din PNRR. România a comunicat Comisiei Europene, în noiembrie 2025, demersurile făcute pentru rezolvarea jalonului 215 privind pensiile speciale și acum rămâne de văzut cum va interpreta Comisia Europeană îndeplinirea sau nu a jalonului 215 de către România.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro