Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) avertizează că noua lege a pensiilor magistraților ar putea încălca normele Uniunii Europene. Instanța supremă susține că actul normativ ignoră principii fundamentale precum egalitatea și securitatea juridică, generând discriminări și afectând independența financiară a judecătorilor. În acest context s-a solicitat intervenția Curții de Justiție a UE (CJUE) pentru a tranșa legalitatea măsurilor, relatează News.ro.
Cuprins:
Printr-o sesizare transmisă Curții Constituționale, ÎCCJ critică legea pensiilor de serviciu, considerând-o incompatibilă cu dreptul european. Magistrații invocă încălcarea principiului protecției încrederii legitime și avertizează că reducerea veniturilor sub un nivel adecvat vulnerabilizează statutul judecătorilor. Pentru a preveni un tratament discriminatoriu, instanța supremă cere sesizarea CJUE în vederea unei analize de conformitate.
Sesizarea CJUE reprezintă procedura prin care o instanță națională cere interpretarea legislației europene atunci când există dubii asupra modului în care o lege internă se aplică în raport cu tratatele UE.
„Astăzi, 10 februarie 2026, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a înaintat Curţii Constituţionale a României o solicitare de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, prin intermediul unei cereri de decizie preliminară întemeiate pe art. 267 TFUE. Prin această cerere se solicită verificarea compatibilităţii măsurilor naţionale analizate cu exigenţele stabilite de dreptul Uniunii Europene şi de jurisprudenţa Curţii de Justiţie”, a transmis, marţi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, într-un comunicat de presă.
Totodată, în cadrul demersului formulat, arată judecătorii, „este exprimată opinia potrivit căreia dispoziţiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile proporţionalităţii, egalităţii, securităţii juridice şi protecţiei încrederii legitime, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalităţii oricărei reforme care priveşte statutul şi garanţiile de independenţă ale magistraţilor”.
Astfel, se arată în documentul citat, măsurile din legea privind pensiile magistraţilor ridică probleme din perspectiva dreptului Uniunii Europene, întrucât:
Reprezentanțiii ÎCCJ subliniază că „demersul se înscrie în preocuparea constantă pentru protejarea independenţei justiţiei, ca principiu fundamental al statului de drept, prin valorificarea tuturor căilor juridice legitime prevăzute de cadrul constituţional naţional şi de dreptul Uniunii Europene”.
De asemenea, se precizează că „utilizarea mecanismului sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene reprezintă un instrument esenţial pentru asigurarea interpretării şi aplicării unitare a dreptului european, precum şi pentru consolidarea cooperării dintre instanţele naţionale şi jurisdicţia Uniunii”.
Pe de altă parte, judecătorul Gheorghe Stan, propus de PSD la Curtea Constituțională în 2019, a intrat în concediu paternal pentru creșterea copilului, cu două zile înainte ca CCR să dea verdictul la al doilea proiect al pensiilor speciale ale magistraților, au declarat marți, 10 februarie, surse din instituție pentru Libertatea.
Dacă Gheorghe Stan nu va veni la ședința de miercuri, 11 februarie, în care Curtea Constituțională va dezbate din nou proiectul asumat de Guvernul Bolojan în decembrie 2025, atunci președinta Curții, Simina Tănăsescu, va anunța un nou termen, adică verdictul va fi amânat a cincea oară.
Mai întâi, trebuie spus că primul proiect al Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost respins de CCR pentru că nu avea avizul CSM, după o sesizare făcută de Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea.
Apoi, al doilea proiect a fost asumat de Guvernul Bolojan în Parlament pe 2 decembrie 2025. Executivul a decis atunci că magistrații se vor putea pensiona la 65 de ani, nu la 48 ca în prezent, și cu maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, cum este acum.
„Cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă”, scria în document. Mai simplu spus, a rămas același procent ca în primul proiect, cel respins de CCR.
Modificarea s-a făcut doar la perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani. Aceasta va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026, și nu de 10 ani, cum era în primul proiect.
socosu 10.02.2026, 19:19
Rău ne-am mai ploconit noi cu dracii ăștia de magistrați. Nu mai scăpăm de birul care trebuie să-l achităm lor.
Criss69 10.02.2026, 19:27
Dacă gheorghe stan "alăpteazä" 2 ani inseamnă cä ccr este "blocat" toată această perioadă ?
Constantean08 10.02.2026, 19:50
Chiar nu se găsește nimeni să-i mai taie elanul persoanei ăsteia. Că altfel nu-i pot spune. Calcă în picioare toți românii. Românii care contribuie în mod corect pentru bătrânețe. Românii care duc în spate pe acești magistrați. Pe acești Dumnezei. Pe acești nesimțiți.
Moravurinoi 10.02.2026, 22:35
Da de ce doamnelor si domnilor magistrati rasfatati financiar va cautati dreptatea la directorul scolii ca niste reclamanti penibili? Nu este drepatatea de partea dvs?
TomaManea 10.02.2026, 22:52
Ce produc aceste persoane?