Noua modalitate prin care ÎCCJ condusă de Lia Savonea vrea să tergiverseze legea pensiilor magistraților: sesizarea CJUE

Se invocă încălcarea principiului protecției încrederii legitime

Printr-o sesizare transmisă Curții Constituționale, ÎCCJ critică legea pensiilor de serviciu, considerând-o incompatibilă cu dreptul european. Magistrații invocă încălcarea principiului protecției încrederii legitime și avertizează că reducerea veniturilor sub un nivel adecvat vulnerabilizează statutul judecătorilor. Pentru a preveni un tratament discriminatoriu, instanța supremă cere sesizarea CJUE în vederea unei analize de conformitate.

Sesizarea CJUE reprezintă procedura prin care o instanță națională cere interpretarea legislației europene atunci când există dubii asupra modului în care o lege internă se aplică în raport cu tratatele UE.

„Astăzi, 10 februarie 2026, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a înaintat Curţii Constituţionale a României o solicitare de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, prin intermediul unei cereri de decizie preliminară întemeiate pe art. 267 TFUE. Prin această cerere se solicită verificarea compatibilităţii măsurilor naţionale analizate cu exigenţele stabilite de dreptul Uniunii Europene şi de jurisprudenţa Curţii de Justiţie”, a transmis, marţi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, într-un comunicat de presă.

Totodată, în cadrul demersului formulat, arată judecătorii, „este exprimată opinia potrivit căreia dispoziţiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile proporţionalităţii, egalităţii, securităţii juridice şi protecţiei încrederii legitime, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalităţii oricărei reforme care priveşte statutul şi garanţiile de independenţă ale magistraţilor”.

Ce probleme ridică măsurile

Astfel, se arată în documentul citat, măsurile din legea privind pensiile magistraţilor ridică probleme din perspectiva dreptului Uniunii Europene, întrucât:

• (1) pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraţilor în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu;

• (2) nu sunt însoţite de o fundamentare riguroasă şi transparentă care să permită efectuarea unui test de proporţionalitate, în lipsa datelor necesare;

• (3) pot reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor;

• (4) perpetuează o stare de instabilitate legislativă;

• (5) instituie un regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv.

Reprezentanțiii ÎCCJ subliniază că „demersul se înscrie în preocuparea constantă pentru protejarea independenţei justiţiei, ca principiu fundamental al statului de drept, prin valorificarea tuturor căilor juridice legitime prevăzute de cadrul constituţional naţional şi de dreptul Uniunii Europene”.

De asemenea, se precizează că „utilizarea mecanismului sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene reprezintă un instrument esenţial pentru asigurarea interpretării şi aplicării unitare a dreptului european, precum şi pentru consolidarea cooperării dintre instanţele naţionale şi jurisdicţia Uniunii”.

Gheorghe Stan, judecătorul CCR propus de PSD, a intrat în concediu înaintea verdictului Curții la pensiile magistraților

Pe de altă parte, judecătorul Gheorghe Stan, propus de PSD la Curtea Constituțională în 2019, a intrat în concediu paternal pentru creșterea copilului, cu două zile înainte ca CCR să dea verdictul la al doilea proiect al pensiilor speciale ale magistraților, au declarat marți, 10 februarie, surse din instituție pentru Libertatea.

Dacă Gheorghe Stan nu va veni la ședința de miercuri, 11 februarie, în care Curtea Constituțională va dezbate din nou proiectul asumat de Guvernul Bolojan în decembrie 2025, atunci președinta Curții, Simina Tănăsescu, va anunța un nou termen, adică verdictul va fi amânat a cincea oară.

Ce prevede al doilea proiect al pensiilor speciale și de ce este blocat la CCR de două luni

Mai întâi, trebuie spus că primul proiect al Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost respins de CCR pentru că nu avea avizul CSM, după o sesizare făcută de Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea.

Apoi, al doilea proiect a fost asumat de Guvernul Bolojan în Parlament pe 2 decembrie 2025. Executivul a decis atunci că magistrații se vor putea pensiona la 65 de ani, nu la 48 ca în prezent, și cu maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, cum este acum.

„Cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă”, scria în document. Mai simplu spus, a rămas același procent ca în primul proiect, cel respins de CCR.

Modificarea s-a făcut doar la perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani. Aceasta va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026, și nu de 10 ani, cum era în primul proiect.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro