Guvernul român, cel mai mare „băiat deștept” din energie. Companiile de stat au făcut trei sferturi din profiturile generate de sector

Dezvăluirea vine în contextul în care săptămâna trecută Guvernul a aprobat o serie de măsuri care ar trebui să reducă prețul energiei în viitor, după ce prețurile au explodat ca urmare a renunțării la plafonare și compensare din luna iulie.

Profituri la jumătate față de 2022, dar duble față de 2020

Veniturile totale ale primelor 100 de companii din energie au fost de 81,6 miliarde de lei anul trecut, în scădere față de nivelul de 92,1 miliarde din 2023 și cele de 113,1 miliarde de lei din anul 2022.

Profiturile totale au fost și ele de 9,67 de miliarde anul trecut, față de 14,6 miliarde de lei în 2023 și 18,2 miliarde în anul 2022.

Se observă astfel că profiturile totale sunt la jumătate față de anul 2022, cel al invadării Ucrainei de către Rusia, când prețurile energiei au explodat pe bursele din întreaga lume.

Veniturile totale sunt și ele cu o treime mai mici față de anul 2022. În schimb, atât veniturile, cât și profiturile, sunt duble față de anul 2020, anul pandemiei.

În acel an veniturile totale din energie erau de 41,2 miliarde de lei, iar profiturile totale de 4,1 miliarde de lei. Cauza? Tot creșterea prețurilor, plus refacerea economiei după lockdownuri.

Hidroelectrica, jumătate din profituri

Defalcate individual, datele arată că Hidroelectrica este cea mai profitabilă companie din domeniu, cu un rezultat net de 4,07 miliarde de lei, aproape jumătate din câștigurile raportate de întreg sectorul.

O altă companie de stat, Nuclearelectrica, are al doilea profit net, respectiv de 1,7 miliarde de lei.

Monopoluri naturale

Între companiile de stat profitabile se mai află Transelectrica – monopol natural care se ocupă cu transportul energiei și operarea sistemului energetic național.

De asemenea, în aceeași situație a monopolurilor se află firma Distribuție Energie Electrică România (DEER), care este filiala de distribuție a Electrica.

Aceasta nu este singura filială de distribuție prezentă în top, fiind clasate aici și Distribuție Energie Oltenia (fosta CEZ, parte din grupul Evryo) și Rețele Electrice România (fostul Enel, parte a grupului PPC).

De la repetenți la premianți

De asemenea, se mai observă că sunt pe profit companii care în anii trecuți aveau probleme, respectiv Complexul Energetic Oltenia și Electrocentrale București.

Complexul Energetic Oltenia se află în mijlocul unui plan de restructurare aprobat de Uniunea Europeană. Compania deține o serie de termocentrale și cariere de lignit în Oltenia.

România s-a angajat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) să închidă termocentralele pe cărbune la finalul acestui an, dar țara noastră vrea prelungirea, tocmai pentru a evita noi creșteri ale prețului energiei.

ELCEN produce apa caldă și căldura pentru București și a fost anterior în insolvență, din cauza datoriilor acumulate de Primăria Capitalei și neplătite. În acest moment, compania are din nou de primit datorii acumulate de Termoenergetica, societatea de energie termică a primăriei. În luna mai, datoria Termoenergetica către ELCEN se ridica la 1,4 miliarde de lei.

Primăria Capitalei vrea transferul ELCEN către Municipalitate, dar o decizie a CCR a statuat că transferul nu se poate face decât prin compensare monetară. Adică pe bani, nu gratuit.

Pierderi și la stat

Există însă o serie de companii de stat aflate și ele pe pierderi: Electrica Furnizare a consemnat un minus de 354 de milioane de lei.

Electrica Furnizare face parte din grupul Electrica și se ocupă de comercializarea energiei către populație și firme.

De asemenea, pe pierderi se află și Complexul Energetic Valea Jiului, care a consemnat venituri totale de 558 de milioane de lei și pierderi de 160 de milioane. Aceasta grupează termocentrala Paroșeni și minele de huila din zonă, respectiv Lonea, Livezeni, Vulcan și Lupeni.

În luna august minerii au protestat, iar unii s-au baricadat în subteran, din cauză că nu primiseră salariile la timp.

Pe minus se mai află și alte CET-uri din marile orașe, precum Electrocentrale Galați, care a consemnat venituri de 63,1 milioane de lei și pierderi de 16,6 milioane.

Cine sunt privații care fac jocurile în energie

În top apar și o serie de furnizori străini, precum PPC din Grecia sau MET din Elveția, dar și companii românești private precum Premier Energy, Tinmar, Getica 95, Renovatio.

De asemenea, în top apare și un producător de energie verde, respectiv PPC Renewables, dar și Monsson – un dezvoltator de proiecte energetice regenerabile.

PPC este controlat de statul grec, în vreme ce Monsson este controlat de Emanuel Muntmark, un om de afaceri român, cu cetățenie suedeză.

Premier Energy face parte din grupul Evryo, controlat de fondul de investiții ceh EMMA Capital.

Tinmar este controlat de omul de afaceri Augustin Oancea, iar Getica 95 este deținută de antreprenorul Viorel Tudose.

Renovatio este controlat mai multe persoane, respectiv Doru Voicu, Silviu-Bogdan Mihalcea-Călinescu, Eduard Marius Ciucu, Aurel Florin Arion, Alexandru Ioan Teodorescu și Adrian Preda.

Petrom și Romgaz

Nu se află incluse în clasamentul energetic grupul petrolier Petrom și cel de gaze Romgaz. Ambele au operațiuni în domeniul energiei, dar obiectele lor principale de activitate sunt în alte domenii.

Petrom deține o termocentrală pe gaze la Brazi, în timp ce Romgaz are una la Iernut.

Concomitent, Romgaz construiește o altă termocentrală pe platforma de la Iernut, de 430 MW.

Aceasta trebuia să fie gata încă din 2020, dar constructorul spaniol Duro Felguera are probleme financiare, iar subcontractorul Romelectro este în insolvență. În 2021, statul reziliase contractul cu Duro, dar lucrările au fost reluate.

Între timp, acestea au rămas blocate la puțin peste 90% de ani buni și bat pasul pe loc. La finele anuluit trecut trebuiau inaugurate primele blocuri, dar termenul a fost amânat pentru acest an, iar acum nu mai este sigur nici acesta.

Bogdan Ivan, ministrul energiei, a anunțat recent că va rezilia contractul cu firma spaniolă.

De ce nu vor scădea prețurile prea curând

România are unele dintre cele mai mari prețuri din Europa le energie electrică.

Însă prețurile nu pot scădea „din pix” din cauză că România este interconectată cu sistemul european.

Problema este că România a închis în ultimii ani o serie de termocentrale pe cărbune, conform PNRR, dar nu a pus nimic în locul lor, astfel că țara noastră a trecut de la un exportator net de energie la un importator.

De asemenea, din România se alimentează atât Republica Moldova, cât și Ucraina, ceea ce mai departe crește prețurile în întreaga regiune, atât timp cât Rusia atacă sectorul energetic ucrainean.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE