Guvernul a adoptat un set de măsuri pentru ieftinirea energiei. România are energie scumpă pentru că a renunțat la cărbune și gaz

Țara noastră are un preț triplu al energiei față de Franța, de 102 euro pe MWh, față de 31 euro, conform platformei EuEnergy.

Măsurile urmează să aibă efecte în următoarele 12-24 luni, a anunțat Bogdan Ivan, ministrul Energiei.

Acestea sunt:

• instituirea unui mecanism market maker pe piețele de energie și gaze
• extinderea mecanismelor de garantare a tranzacțiilor de energie pe piața angro
• optimizarea costurilor de achiziție a energiei pentru consumul propriu tehnologic
• contorizare inteligentă și instituirea de prețuri dinamice, diferențiate pe intervale orare
• eficiență energetică în sectoarele industrial, public și rezidențial.

Ministrul a dat vina pentru creșterea prețurilor pe scoaterea din producție a unor capacități de generare de 7.000 de MW de energie în bandă pe cărbune și gaze, adică 56% din capacitatea de producție în bandă a României.

Eliminarea acestora a venit după aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Conform unei prezentări făcute de Ivan, prețurile au venit încă din 2021, dar nu s-au simțit deoarece Guvernul le-a plafonat. Din iulie însă plafonarea a dispărut, ceea ce face ca acum românii să plătească energia la prețurile reale.

Amânarea închiderii termocentralelor

România vrea acum să amâne închiderea următoarei tranșe de termocentrale, așa cum a scris Libertatea. Argumentul este că nu se pot închide capacități de producție fără a pune ceva în loc.

Planul trebuie să fie aprobat de Comisia Europeană, care însă nu este prea receptivă la idee.

Din cauza închiderilor, România a ajuns din exportator net de energie un importator de energie, în special în perioadele de dimineață și seară, când sunt vârfuri de consum.

Ivan a mai spus că Germania și Polonia nu au renunțat așa rapid la cărbune ca România, având termene asumate între 2040 și 2050.

Investiții pentru 13.000 MW noi

De asemenea, România vrea să termine o serie de investiții. Este vorba de o serie de centrale ale Hidroelectrica, unele începute chiar dinainte de 1989, dar blocate de către organizațiile de mediu în instanță.

În fine, Ivan a anunțat finalizarea unor termocentrale pe gaze la Complexul Energetic Oltenia și realizarea reactoarelor 3 și 4 la Cernavodă. De asemenea, e vizată finalizarea unor parcuri fotovoltaice cu o capacitate totală de 2.635 MW și a unor ferme eoliene finanțate prin PNRR și scheme de sprijin de 2.669 MW.

Prin PNRR urmează să se realizeze și investiții în stocare, de 2.250 MW.

În total, România ar urma să finalizeze 12.961 MW până în 2032, urmând să ajungă independentă energetic.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE