INTERVIU | Procurorul militar Bogdan Pîrlog, dezvăluiri despre 10 august și despre atitudinea de „adio principii!” a președintelui Iohannis

Tribunalul București a decis marți, 2 martie, să respingă cererea de redeschidere a anchetei. Dosarul „10 august” rămâne clasat. La Curtea de Apel sunt înregistrate însă plângeri care ar putea duce la redeschiderea dosarului.

„Solicit ministrului justiției să explice public de urgență cum s-a ajuns în situația ca dosarul vizând evenimentele din 10 august 2018 să fie clasat. Românii au tot dreptul să știe cine sunt cei vinovați de actele de violență împotriva manifestanților pașnici. Lucrurile nu se pot încheia aici și de aceea am cerut ministrului justiției și ministrului de interne să găsească soluțiile pentru ca adevărul în legătură cu 10 august să fie aflat, iar cei responsabili să răspundă”, a scris Klaus Iohannis joi, 4 martie, pe Facebook.

Reacție rapidă

Declarația șefului statului a provocat o reacție rapidă din partea ministrului justiției, Stelian Ion, care a organizat, vineri, o conferință de presă. 

Chiar mai rapid decât ministrul au reacționat însă două organizații neguvernamentale din zona justiției, care cunosc bine evoluția dosarului și care au amendat reacția președintelui.

Într-un comunicat comun, transmis vineri, Asociația „Forumul Judecătorilor din România” și Asociația „Inițiativa pentru Justiție” l-au acuzat pe președintele Iohannis de „încercare de manipulare a opiniei publice”.

Recomandări

De ce Tudor Duma zis „Maru”, dealerul de droguri al lui Vlad Pascu, a fost pedepsit cu indulgență de instanța de fond: „A vândut doar canabis, o substanță care nu e greu de procurat”

Bogdan Pîrlog este copreședinte al Asociației „Inițiativa pentru Justiție”, prim-procuror adjunct la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București și procurorul care a deschis în urmă cu doi ani dosarul referitor la intervenția în forță a forțelor de ordine la protestul din 10 august 2018.

Bogdan Pîrlog consideră că șeful statului a avut o atitudine „ipocrită” atunci când i-a cerut ministrului justiției să explice public de ce a fost clasat dosarul. El a explicat pentru „Libertatea” de ce crede acest lucru.

Bogdan Pîrlog: „Președintele a vrut să spună: «Nu sunt eu de vină!»”

Libertatea: În comunicat îl acuzați pe președintele Klaus Iohannis de „încercare de manipulare a opiniei publice”. Care sunt argumentele ?
Bogdan Pîrlog: I se solicită actualului ministru de justiție explicații cu privire la clasare. Clasarea s-a dat acum foarte multe luni, anul trecut. Ministrul justiției care se afla la acel moment se cheamă Cătălin Predoiu. Ce anume să-l întrebe pe actualul ministru și ce treabă ar avea actualul ministru cu soluția de clasare? În mod normal, ce treabă ar avea orice ministru, inclusiv Cătălin Predoiu, cu soluția de clasare?

Recomandări

Fabrică de pașapoarte românești falsificate, descoperită la Kiev. Cât costa documentul fictiv

– De ce credeți că a făcut domnul Iohannis această comunicare publică, pe Facebook, și nu s-a consultat direct cu ministrul, la telefon, de exemplu?
– După părerea mea și a noastră, intervenția președintelui a vrut să spună: „Nu sunt eu de vină!”. Modul în care s-a produs această comunicare arată că s-a încercat să se transfere, în ochii opiniei publice, responsabilitatea. Este o atitudine ipocrită. Este o atitudine care are ca principală țintă pasarea răspunderii.

„Numirea lui Hosu, în batjocura întregului sistem judiciar”

– Despre ce fel de responsabilitate vorbim?
– Aici vorbim de o culpă in eligendo (locuțiune în latină utilizată în cauzele civile când o companie își asumă responsabilitatea pentru pagubele materiale produse de angajați ai săi – n.r.). Pentru că soluția de clasare n-a dat-o Predoiu. Soluția de clasare n-a dat-o Iohannis. Soluția de clasare a fost dată de cel care era atunci procuror-șef de secție, și anume, Stoica Doru. Soluție care a fost îndelung lăudată în fața colegilor de către șefa lui, Giorgiana Hosu.

„Soluția de clasare era cunoscută și de procurorul general Scutea Gabriela. La propunerea ministrului Predoiu, președintele Iohannis le-a numit în funcții, în ciuda avizului negativ dat de CSM, și pe doamna Hosu, și pe doamna Scutea”

Recomandări

De ce au votat tinerii un extremist. Diana Filimon, cofondatoare Gen, știri: „Călin Georgescu e un epigon, nimic altceva. Copiază modele care au funcționat. Este doar accidental un lider”

– De ce s-a opus Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) numirilor?
– În cazul doamnei Hosu, CSM a dat aviz negativ nu numai din cauza lipsei calităților profesionale, cât și din cauza unui fapt foarte simplu: soțul ei era trimis în judecată pentru diverse fapte, dacă nu mă înșel și pentru fapte de corupție. Numirea acesteia s-a făcut până la urmă, în batjocura întregului sistem judiciar. Vă aduceți aminte ce spune președintele Iohannis? Că avizul CSM este superficial și că a semnat cu bucurie decretele…

„Hosu m-a citat și pe mine, a fost procuror de caz”

– A avut această numire un impact asupra dosarului „10 august”?
– Ca să spunem lucrurilor pe nume: în batjocura opiniei profesioniștilor, a fost numită o persoană necorespunzătoare (Giorgiana Hosu în funcția de procuror-șef la DIICOT – n.r.). Această persoană necorespunzătoare a gestionat până la urmă secția. Era superior al lui Stoica, ea i-a verificat sub aspectul temeiniciei și legalității respectiva ordonanță, a lăudat-o în fața întregii direcții.

– Ce anume i se poate reproșa președintelui în acest caz?
– Vorbim despre o responsabilitate morală. Pentru că dacă tu numești o persoană necorespunzătoare, iar acea persoană gestionează cel mai mare dosar din istoria recentă a României, în care au fost implicate peste 100.000 de persoane în acel eveniment. Și dosarul respectiv este soluționat așa cum este soluționat…

Este un eșec oricum o luăm. Este un eșec al sistemului judiciar. Președintele are o parte din responsabilitate, mai ales că a existat un semnal de alarmă extrem de puternic. A existat un aviz negativ din partea CSM-ului. Dacă avizul ar fi fost pozitiv, nu aș fi văzut absolut nicio problemă din punctul de vedere al președintelui: ar fi îndeplinit o formalitate

Bogdan Pîrlog:

„Sistemul judiciar nu avea nevoie de această declarație”

– Președintele are totuși dreptul să facă aceste numiri…
– Da, dar s-au încălcat și recomandările MCV (Mecanismul de Cooperare și Verificare prin care Comisia Europeană se asigură de realizarea reformei din justiție – n.r.), care stabilise foarte clar prin recomandările trimise ca, în măsura în care se va face numirea înaintea modificării legii și instituirii unei proceduri robuste, în care CSM să aibă un rol central, să respecte avizul secției pentru procurori.

Nu-mi dau seama ce a citit domnul președinte. În loc să respecte, el a spus că a ținut cont. „Am citit și mi s-a părut superficial”, cam așa a spus președintele Iohannis. A încălcat niște obligații internaționale asumate.

Nu mai spun ca imagine asupra justiției și a impactului pe care l-a avut asupra autorității procurorilor și judecătorilor, care timp de doi ani au înghețat pe treptele instanțelor, încercând să facă tot ce a ținut de ei pentru a salva ce a mai rămas din sistemul judiciar. Să constatăm că, imediat ce ne-am văzut cu sacii în căruță, „adio principii!”.

Bogdan Pîrlog:

– Ce efect va avea intervenția șefului statului în acest caz?
– Intervenția președintelui a avut deja un efect negativ extrem de puternic. A creat o serie de tensiuni și a oferit, până la urmă, muniție și legitimitate celor care au susținut în toți acești ani modificările nocive aduse legilor justiției și distrugerea sistemului judiciar. Care acum, strict pe baza declarației respective, au o pâine de mâncat.

Dosarul, dacă va fi și cum va fi soluționat, asta se va întâmpla prin intermediul și de către organele judiciare, Parchet și instanțe de judecată. Nu prin ministere, nu prin Președinție.

Sistemul judiciar nu avea nevoie de această declarație. Nu a făcut decât să creeze încă o dată imaginea factorului politic care transmite linii directoare pentru organele judiciare. 

Bogdan Pîrlog:

– Declarația președintelui ar putea să influențeze evaluările de la Bruxelles?
– La nivel de imagine este un dezastru. Și să nu uităm, este un dezastru într-un moment în care se fac eforturi pentru ridicarea MCV-ului. Iar organismele internaționale, poate doar în imaginația unora dintre actorii statului român nu înțeleg despre ce e vorba, nu sunt atente, nu monitorizează. Tot ce se întâmplă aici ajunge extrem de repede și acolo. Iar în momentul în care apar asemenea deviații de la normalitatea dintr-un stat de drept, membru al Uniunii Europene, ridicarea MCV-ului devine tot mai îndepărtată.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro