INTERVIU | Procurorul militar Bogdan Pîrlog, dezvăluiri despre 10 august și despre atitudinea de „adio principii!” a președintelui Iohannis
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Procurorul care a deschis din proprie inițiativă dosarul „10 august”, chiar în ziua demonstrației de acum doi ani, dezvăluie că fosta șefă DIICOT, Giorgiana Hosu, „a fost procuror de caz, m-a citat și pe mine” și apoi și-a infirmat singură soluția. Pîrlog îl acuză pe șeful statului că a adus un grav prejudiciu de imagine sistemului judiciar atunci când i-a cerut public ministrului justiției „să explice de urgență” de ce instanța a decis clasarea. Cu atât mai mult cu cât dosarul respectiv fusese supervizat de persoane numite în funcție chiar de președintele Iohannis, ceea ce a fost „o batjocură pentru întregul sistem judiciar”.
Cuprins:
Tribunalul București a decis marți, 2 martie, să respingă cererea de redeschidere a anchetei. Dosarul „10 august” rămâne clasat. La Curtea de Apel sunt înregistrate însă plângeri care ar putea duce la redeschiderea dosarului.
„Solicit ministrului justiției să explice public de urgență cum s-a ajuns în situația ca dosarul vizând evenimentele din 10 august 2018 să fie clasat. Românii au tot dreptul să știe cine sunt cei vinovați de actele de violență împotriva manifestanților pașnici. Lucrurile nu se pot încheia aici și de aceea am cerut ministrului justiției și ministrului de interne să găsească soluțiile pentru ca adevărul în legătură cu 10 august să fie aflat, iar cei responsabili să răspundă”, a scris Klaus Iohannis joi, 4 martie, pe Facebook.
Reacție rapidă
Declarația șefului statului a provocat o reacție rapidă din partea ministrului justiției, Stelian Ion, care a organizat, vineri, o conferință de presă.
Chiar mai rapid decât ministrul au reacționat însă două organizații neguvernamentale din zona justiției, care cunosc bine evoluția dosarului și care au amendat reacția președintelui.
Într-un comunicat comun, transmis vineri, Asociația „Forumul Judecătorilor din România” și Asociația „Inițiativa pentru Justiție” l-au acuzat pe președintele Iohannis de „încercare de manipulare a opiniei publice”.
Bogdan Pîrlog este copreședinte al Asociației „Inițiativa pentru Justiție”, prim-procuror adjunct la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București și procurorul care a deschis în urmă cu doi ani dosarul referitor la intervenția în forță a forțelor de ordine la protestul din 10 august 2018.
Procurorul s-a autosesizat, s-a dus chiar atunci în piață și a început imediat cercetările.
Bogdan Pîrlog consideră că șeful statului a avut o atitudine „ipocrită” atunci când i-a cerut ministrului justiției să explice public de ce a fost clasat dosarul. El a explicat pentru „Libertatea” de ce crede acest lucru.
Bogdan Pîrlog: „Președintele a vrut să spună: «Nu sunt eu de vină!»”
Libertatea: În comunicat îl acuzați pe președintele Klaus Iohannis de „încercare de manipulare a opiniei publice”. Care sunt argumentele ?
Bogdan Pîrlog: I se solicită actualului ministru de justiție explicații cu privire la clasare. Clasarea s-a dat acum foarte multe luni, anul trecut. Ministrul justiției care se afla la acel moment se cheamă Cătălin Predoiu. Ce anume să-l întrebe pe actualul ministru și ce treabă ar avea actualul ministru cu soluția de clasare? În mod normal, ce treabă ar avea orice ministru, inclusiv Cătălin Predoiu, cu soluția de clasare?
- De ce credeți că a făcut domnul Iohannis această comunicare publică, pe Facebook, și nu s-a consultat direct cu ministrul, la telefon, de exemplu?
- După părerea mea și a noastră, intervenția președintelui a vrut să spună: „Nu sunt eu de vină!”. Modul în care s-a produs această comunicare arată că s-a încercat să se transfere, în ochii opiniei publice, responsabilitatea. Este o atitudine ipocrită. Este o atitudine care are ca principală țintă pasarea răspunderii.
„Numirea lui Hosu, în batjocura întregului sistem judiciar”
- Despre ce fel de responsabilitate vorbim?
- Aici vorbim de o culpă in eligendo (locuțiune în latină utilizată în cauzele civile când o companie își asumă responsabilitatea pentru pagubele materiale produse de angajați ai săi - n.r.). Pentru că soluția de clasare n-a dat-o Predoiu. Soluția de clasare n-a dat-o Iohannis. Soluția de clasare a fost dată de cel care era atunci procuror-șef de secție, și anume, Stoica Doru. Soluție care a fost îndelung lăudată în fața colegilor de către șefa lui, Giorgiana Hosu.
„Soluția de clasare era cunoscută și de procurorul general Scutea Gabriela. La propunerea ministrului Predoiu, președintele Iohannis le-a numit în funcții, în ciuda avizului negativ dat de CSM, și pe doamna Hosu, și pe doamna Scutea”
- De ce s-a opus Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) numirilor?
- În cazul doamnei Hosu, CSM a dat aviz negativ nu numai din cauza lipsei calităților profesionale, cât și din cauza unui fapt foarte simplu: soțul ei era trimis în judecată pentru diverse fapte, dacă nu mă înșel și pentru fapte de corupție. Numirea acesteia s-a făcut până la urmă, în batjocura întregului sistem judiciar. Vă aduceți aminte ce spune președintele Iohannis? Că avizul CSM este superficial și că a semnat cu bucurie decretele…
„Hosu m-a citat și pe mine, a fost procuror de caz”
- A avut această numire un impact asupra dosarului „10 august”?
- Ca să spunem lucrurilor pe nume: în batjocura opiniei profesioniștilor, a fost numită o persoană necorespunzătoare (Giorgiana Hosu în funcția de procuror-șef la DIICOT - n.r.). Această persoană necorespunzătoare a gestionat până la urmă secția. Era superior al lui Stoica, ea i-a verificat sub aspectul temeiniciei și legalității respectiva ordonanță, a lăudat-o în fața întregii direcții.
„A infirmat-o din oficiu ulterior, sub presiunea opiniei publice și după apariția primelor plângeri după apariția soluției. Și mai este o problemă, ea a fost procuror de caz, a efectuat acte de urmărire penală. A început urmărirea penală, la un moment dat m-a citat și pe mine, că așa am aflat că ea este procuror de caz”<br>
- Ce anume i se poate reproșa președintelui în acest caz?
- Vorbim despre o responsabilitate morală. Pentru că dacă tu numești o persoană necorespunzătoare, iar acea persoană gestionează cel mai mare dosar din istoria recentă a României, în care au fost implicate peste 100.000 de persoane în acel eveniment. Și dosarul respectiv este soluționat așa cum este soluționat…
Este un eșec oricum o luăm. Este un eșec al sistemului judiciar. Președintele are o parte din responsabilitate, mai ales că a existat un semnal de alarmă extrem de puternic. A existat un aviz negativ din partea CSM-ului. Dacă avizul ar fi fost pozitiv, nu aș fi văzut absolut nicio problemă din punctul de vedere al președintelui: ar fi îndeplinit o formalitate
Bogdan Pîrlog:
„Sistemul judiciar nu avea nevoie de această declarație”
- Președintele are totuși dreptul să facă aceste numiri...
- Da, dar s-au încălcat și recomandările MCV (Mecanismul de Cooperare și Verificare prin care Comisia Europeană se asigură de realizarea reformei din justiție - n.r.), care stabilise foarte clar prin recomandările trimise ca, în măsura în care se va face numirea înaintea modificării legii și instituirii unei proceduri robuste, în care CSM să aibă un rol central, să respecte avizul secției pentru procurori.
Nu-mi dau seama ce a citit domnul președinte. În loc să respecte, el a spus că a ținut cont. „Am citit și mi s-a părut superficial”, cam așa a spus președintele Iohannis. A încălcat niște obligații internaționale asumate.
Nu mai spun ca imagine asupra justiției și a impactului pe care l-a avut asupra autorității procurorilor și judecătorilor, care timp de doi ani au înghețat pe treptele instanțelor, încercând să facă tot ce a ținut de ei pentru a salva ce a mai rămas din sistemul judiciar. Să constatăm că, imediat ce ne-am văzut cu sacii în căruță, „adio principii!”.
Bogdan Pîrlog:
- Ce efect va avea intervenția șefului statului în acest caz?
- Intervenția președintelui a avut deja un efect negativ extrem de puternic. A creat o serie de tensiuni și a oferit, până la urmă, muniție și legitimitate celor care au susținut în toți acești ani modificările nocive aduse legilor justiției și distrugerea sistemului judiciar. Care acum, strict pe baza declarației respective, au o pâine de mâncat.
„Avem un președinte, un factor politic care ordonă ministrului de justiție, ordonă în sens figurat, să dea niște explicații pentru un eveniment petrecut anul trecut, când nu ocupa absolut nicio funcție în executiv”
Dosarul, dacă va fi și cum va fi soluționat, asta se va întâmpla prin intermediul și de către organele judiciare, Parchet și instanțe de judecată. Nu prin ministere, nu prin Președinție.
Sistemul judiciar nu avea nevoie de această declarație. Nu a făcut decât să creeze încă o dată imaginea factorului politic care transmite linii directoare pentru organele judiciare. Bogdan Pîrlog:
- Declarația președintelui ar putea să influențeze evaluările de la Bruxelles?
- La nivel de imagine este un dezastru. Și să nu uităm, este un dezastru într-un moment în care se fac eforturi pentru ridicarea MCV-ului. Iar organismele internaționale, poate doar în imaginația unora dintre actorii statului român nu înțeleg despre ce e vorba, nu sunt atente, nu monitorizează. Tot ce se întâmplă aici ajunge extrem de repede și acolo. Iar în momentul în care apar asemenea deviații de la normalitatea dintr-un stat de drept, membru al Uniunii Europene, ridicarea MCV-ului devine tot mai îndepărtată.
