„Nu îi este deloc agreabil demografului să prezinte astfel de evoluții dramatice ale populației naționale, dar este datoria lui, într-un context în care de 32 de ani țara este în depopulare”, spune profesorul, care a ținut ani buni cursul de demografie la Facultatea de Sociologie de la Universitatea din București.

Iar cu fiecare analiză publicată, tonul specialistului devine mai grav. România văzută prin graficele profesorului Ghețău nu arată bine: va ajunge în 2050 la doar 15 milioane de locuitori, cu o populație îmbătrânită, nesustenabilă demografic, când rata mortalității o devansează pe cea a natalității.

INTERVIU. Specialistul în demografie Vasile Ghețău: „De 32 de ani, România este în depopulare. Dacă nu facem ceva, în 2050 vom ajunge doar 15 milioane”
Profesorul Vasile Ghețău. Foto: Agerpres

Natalitate scăzută, migrație și un număr record de decese, toate indică faptul că România a intrat într-un scenariu din care are doar șanse teoretice să scape, spune Vasile Ghețău, care compară situația din țara noastră cu problemele care au dus la căderea Greciei Antice și a Imperiului Roman.

„De 32 de ani, țara este în depopulare

Libertatea: Într-o serie de analize publicate recent pe platforma Contributors spuneți că România va ajunge în 2050 o țară cu 15 milioane de locuitori nesustenabilă demografic. Ce înseamnă o populație nesustenabilă demografic?
Vasile Ghețău: Accepțiunea care s-a dorit a-i fi conferită termenului este cea a unei populații care după o foarte lungă perioadă de declin natural și deteriorare iremediabilă a structurii pe vârste nu mai poate reveni la creștere naturală prin resurse interne. Nesustenabilitate din perspectiva creșterii naturale.

Cele 13 amendamente propuse de Laura Vicol prin care avertizorii de integritate vor fi descurajați să mai raporteze încălcările legii
Recomandări
Cele 13 amendamente propuse de Laura Vicol prin care avertizorii de integritate vor fi descurajați să mai raporteze încălcările legii

– Concret, ce se întâmplă când o populație este nesustenabilă demografic?
– O populație ajunsă în starea menționată nu mai poate reveni la creștere naturală, definită ca sustenabilitate demografică, datorită marilor acumulări negative etalate pe multe decenii în structura pe vârste a populației, îndeosebi în dimensiunea populației în vârstă de 15-49 de ani, cea care aduce pe lume copiii țării.

INTERVIU. Specialistul în demografie Vasile Ghețău: „De 32 de ani, România este în depopulare. Dacă nu facem ceva, în 2050 vom ajunge doar 15 milioane”
Figura 1: Evoluția proiectată a populației feminine din România pentru anii 2020-2050 | Sursa: Vasile Ghețău

Se adaugă un număr mediu de copii aduși pe lume de o femeie de-a lungul vieții (rata fertilității totale) inferior pragului de 2 copii, care ar asigura înlocuirea generațiilor în timp. În figura 1 poate fi examinată evoluția numărului populației feminine în vârstă de 15-49 de ani până la mijlocul secolului. Reculul ar urma să fie de la 4,5 milioane astăzi la mai puțin de 3 milioane după anul 2045. Cu un număr mediu de copii aduși pe lume de o femeie de-a lungul vieții de 1,6, valoarea din ultimii ani a indicatorului, adoptată ca ipoteză în proiectări și o creștere continuă a nivelului speranței de viață la naștere, numărul de născuți ar ajunge la 130.000 față de 180.000-190.000 în ultimii ani, iar declinul natural, la 110.000 de persoane.

G4media: „Nevoia de stabilitate”, unul dintre motivele invocate de un judecător care a suspendat analiza doctoratului premierului Ciucă
Recomandări
G4media: „Nevoia de stabilitate”, unul dintre motivele invocate de un judecător care a suspendat analiza doctoratului premierului Ciucă

De menționat că acest declin a fost înainte de recrudescența din anul 2020 și cea la fel de mare și bine conturată pentru acest an, în jur de 60.000 de persoane. O scădere naturală de 110.000 de persoane (pe an, n.red.) la o populație de 15,5 milioane de locuitori este imensă.

Vasile Ghețău:

– Care sunt perspectivele României după 2050?
– Există o dinamică demografică internă, cea a raportului dintre starea și mișcarea populației. Starea, ca număr și structură pe vârste, determină dimensiunea fluxurilor anuale de evenimente demografice, nașteri și decese, iar mișcarea construiește, la rândul ei, starea populației prin mărimea populației pe vârste provenită din născuți.

INTERVIU. Specialistul în demografie Vasile Ghețău: „De 32 de ani, România este în depopulare. Dacă nu facem ceva, în 2050 vom ajunge doar 15 milioane”
Figura 2: Cum va arăta populația României în 2050 comparativ cu cea din 1990 | Sursa: Vasile Ghețău

Figura 2 ne oferă cel mai potrivit cadru al trecerii populației țării la starea de nesustenabilitate demografică în accepțiunea conferită aici termenului. Numărul mediu de copii aduși pe lume de o femeie era de 2 în anul 1990, de aici și baza largă a piramidei vârstelor în acel an. Baza piramidei în anul 2050 (și în anii anteriori), semnificând mărimea populației tinere, este considerabil mai restrânsă și în scădere permanentă, cu o fertilitate de 1,6 copii la o femeie. 

Ceea ce se va produce după anul 2050 nu este greu de realizat: la baza piramidei vârstelor vor intra efective mai mici și populația mai numeroasă din secțiunile E, D, C și B va trece la vârste mai avansate, deformând și mai mult forma piramidei și amplificând dezechilibrele demografice și economice. 

Primul cod de caniculă din această vară. Urmează trei zile de foc. Până la cât urcă temperaturile
Recomandări
Primul cod de caniculă din această vară. Urmează trei zile de foc. Până la cât urcă temperaturile

Nu îi este deloc agreabil demografului să prezinte astfel de evoluții dramatice ale populației naționale, dar este datoria lui, într-un context în care de 32 de ani țara este în depopulare, la cote din ce în ce mai mari și cu perspectivele din acest articol, nu o dată prezentate până acum.

Vasile Ghețău:
INTERVIU. Specialistul în demografie Vasile Ghețău: „De 32 de ani, România este în depopulare. Dacă nu facem ceva, în 2050 vom ajunge doar 15 milioane”
Numărul mediu de copii aduși pe lume este în scădere permanentă. Foto: Dumitru Angelescu

Căderea Greciei Antice și a Imperiului Roman

– Există exemple în istorie despre astfel de populații care au ajuns la un punct de nesustenabilitate demografică?
– Exemplul cel mai cunoscut este cel al căderii Greciei Antice și a Imperiului Roman. Literatura menționează o multitudine de factori interni și externi, de natură foarte diferită, dar unul dintre ei este depopularea. S-a produs prin răspândirea acelor moravuri considerate drept „rele” și prin teribile epidemii și în Grecia, și în Imperiul Roman (aduse la întoarcerea militarilor din numeroasele campanii). Ciuma neagră (Black Death) din secolele XIV și XV ar fi ucis 50-60 la sută din populația Europei și s-a întins și în secolele următoare.

Literatura demografică vorbește de apariția depopulării în Europa în secolul trecut. Institutul Național de Studii Demografice (INED) din Franța a publicat în anul 2020 o nouă ediție a unei lucrări fundamentale pentru demografia Franței, dar și pentru știința demografică: „La révolution démographique. Études et essais sur les problèmes de la population”. Lucrarea a fost scrisă de o marcantă personalitate a vieții științifice, dar și politice din Franța dinaintea și după al Doilea Război Mondial – Adolphe Landry ((1874 – 1956) și publicată în anul 1934, la Paris, la Editura Sirey.

În lucrare este un capitol dedicat „Depopulării și decadenței”. Este tratată pe larg depopularea din Grecia Antică și din Imperiul Roman, dar autorul sesiza, încă în anul 1934, pericolul depopulării în Europa.

Vasile Ghețău:

Iată un pasaj de mare semnificație: „Dar iată, printr-o inversare uluitoare, după o perioadă de creștere rapidă a populației pentru Europa, sau pentru cea mai mare parte a acesteia, depopularea se pregătește, se anunță, și în condiții care prin ea însăși, fără a lua în considerare că poate fi un factor de decadență, ea ne deschide perspective terifiante. Și iată deopotrivă că simptome se arată acolo unde suntem îndreptățiți să vedem, în diverse privințe, începuturile decadenței. Vom putea împiedica depopularea să vină?” (trad. V.G.).

Era în anul 1934 și viziunea de excepție a lui Adolphe Landry nu se putea baza decât pe efectele masivei industrializări în țări europene din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și primele decenii din secolul XX. Industrializarea și urbanizarea au însemnat depopulare a regiunilor rurale. Procesul a continuat după al Doilea Război Mondial, cu preponderență la nivel regional, și s-a extins apoi și la nivel național după anul 1990 în țări din Europa de Est după prăbușirea vechilor regimuri și dureroasele fracturi survenite în viața politică, economică și socială.

Care sunt soluțiile teoretice

– Procesul este ireversibil? Care sunt măsurile pe care statul este obligat să le ia pentru a spera la stoparea declinului?
– Teoretic, nu. O „explozie” a numărului de născuți ar putea depăși numărul de decedați. O astfel de evoluție excepțională nu poate avea însă loc în actualele populații rurale și chiar urbane sărăcite de populație tânără prin migrație internă și externă și nivel scăzut al natalității etalat pe trei decenii.

O imigrație masivă de populație tânără ar putea schimba, teoretic, raportul dezastruos dintre numărul de născuți și numărul de decedați în unele localități. Doar teoretic.

Vasile Ghețău:

Măsurile care ar putea fi luate pentru redresarea natalității? Ele se găsesc, variate și bine prezentate în programul de guvernare al noii coaliții, la Ministerul pentru Familiei. Rămâne ca acest minister să elaboreze programe adecvate, făcute de specialiști tineri, să stabilească costurile, modul de aplicare, monitorizare și evaluare a rezultatelor. Vom vedea. Planuri și măsuri au mai figurat în programe politice.

Legătura dintre natalitate și poziția femeii în societate

– Credeți că la nivel politic mesajul privind pericolul demografic a fost recepționat?
– Dacă ținem cont că în 32 de ani, clasa politică nu s-a aplecat cu responsabilitate, competență, voință autentică de schimbare și viziune prospectivă pe termen lung, răspunsul este negativ. Se cuvine a menționa apăsat că nu avem niciun fel de certitudine că măsuri stimulative, substanțiale fie ele, ar putea redresa semnificativ nivelul natalității.

O natalitate scăzută este rezultatul profundelor schimbări pe care le-a cunoscut societatea în procesul de modernizare după al Doilea Război Mondial, schimbări care au avut și au în centrul lor poziția femeii în societate. Accesul la educație superioară și la activități economice în afara gospodăriei în măsură din ce în ce mai mare i-a asigurat femeii independență economică și poziție de decizie asupra căsătoriei și copiilor.

O apreciere extrem de semnificativă asupra schimbării fundamentale survenite în poziția femeii în societate, pe deplin valabilă și în țara noastră, o găsim în aceste zile în discuțiile ocazionate de surprinzătoarele declarații ale lui Elon Musk asupra scăderii natalității și pericolelor de ordin economic care i se asociază. Aprecierile vin de la o profesoară la o prestigioasă universitate din SUA (Northwestern University, din statul Illinois): „Este vorba de creșterea individualismului. Este vorba de creșterea autonomiei femeilor și o schimbare a valorilor”,  „Noi căi de împlinire pentru femei au apărut, cum este realizarea unei cariere profesionale sau călătoriile”. 

INTERVIU. Specialistul în demografie Vasile Ghețău: „De 32 de ani, România este în depopulare. Dacă nu facem ceva, în 2050 vom ajunge doar 15 milioane”
Creșterea autonomiei femeilor ar fi dus la scăderea natalității. Foto: 123rf

Termenului de „împlinire”, atât de important și semnificativ în viața femeii prin sarcină și aducerea copilului pe lume, i se poate conferi și o altă dimensiune. Am menționat aceste aprecieri pentru că ele ne arată delicatele domenii în care măsurile de stimulare a natalității ar urma să fie concepute și aplicate. Pe de altă parte, ritmul intrării femeilor în activități economice în afara gospodăriei este astăzi mai mare la noi decât în țările dezvoltate, deoarece frecventarea masivă a instituțiilor universitare de învățământ este mai recentă în țara noastră.

La recensământul din anul 2002 erau 500.000 de bărbați și 400.000 de femei cu studii superioare, iar la recensământul din anul 2011 erau 1,4 milioane de femei și 1,2 milioane de bărbați. În plus, nivelul scăzut al natalității și masiva emigrare a populației tinere și adulte au dus la apariția crizei de forță de muncă, criză care se va accentua.  

Vasile Ghețău:

Înființarea unui Minister pentru Familie este un semn bun din perspectivă demografică?
– Înființarea Ministerului pentru Familie se cuvine a fi salutată. Rămânem însă doar cu speranța că își va găsi locul cuvenit, atribuțiile cuvenite, va dovedi profesionalism și va avea resursele de care va avea nevoie.

Dacă doar unele dintre generoasele măsuri aflate pe lista noului minister vor fi aplicate, costurile ar fi enorme. Nu există însă o altă cale dacă se dorește redresarea natalității, cheia ameliorării situației demografice a țării.

Vasile Ghețău:

La nivelul Comisiei Europene nu există politici adresate situației demografice din statele membre, gestionării impactului acesteia, stabilirii de obiective și domenii de politici vizate. A existat în anul 2005 un document al Comisiei menit a sonda opiniile guvernelor asupra acestor probleme și răspunsurile guvernelor nu au înclinat spre o abordare comună. Realitățile demografice din cele 27 de țări membre erau diferite, ca și politicile în domeniul copilului, mamei și familiei cu copii.

Nu este întâmplător faptul că documentul a apărut în anul 2005, extinderea UE din anul 2004 aducând în Uniune țări ex-comuniste cu populații în declin, ceea ce a ridicat primele semne de întrebare asupra viitorului populației UE.  Astăzi îl cunoaștem și datele prezentate deja la o întrebare anterioară pentru anul 2020 sunt semnificative, ca și perspectivele Eurostat. 

De la Bruxelles se pot însă obține fonduri pentru construcția de creșe și grădinițe, atât din partea instituțiilor publice, cât și private, din Fondul Social European. Obiectivul nu este unul demografic, ci vizează consolidarea poziției femeii de mamă și persoană activă economic. România nu a arătat mare interes în domeniu, și nu întâmplător.  

De ce este necesară o nouă organizare administrativă

Pledați pentru schimbarea organizării administrative a României în opt regiuni, pe structura regiunilor de dezvoltare economică. Care sunt avantajele unei astfel de organizări? Ce șanse sunt ca o astfel de soluție să fie acceptată din punct de vedere politic?
– Sunt multe județe cu populații mici, îmbătrânite demografic, în stadiu avansat de depopulare. Chiar dacă s-ar găsi investitori pentru aceste locuri, lipsa forței de muncă din județ este o piedică majoră. Opt regiuni ca unități teritorial-administrative ar avea un alt potențial uman, economic și de resurse naturale. S-ar putea restructura rețelele de transport în interiorul regiunilor cu beneficii pentru circulația persoanelor și a economiei. Ar putea fi restructurate pentru eficiență sporită sistemul educațional, cel al sănătății publice, nu desființând totul de la nivelul județelor, ci mărind performanța pe teritoriul regiunii în centrele universitare.

Șansele ca regiunile să fie create sunt neînsemnate astăzi. Rezistența grupurilor de interese județene transpartinice este uriașă, iar liderii partidelor politice știu pericolele. Din altă perspectivă, funcționarea regiunilor ar impune trecerea unor responsabilități de la nivel central la nivel regional, o altă piedică.

Vasile Ghețău:

În plus, mă întreb dacă la nivelul guvernanților și al parlamentarilor există deplină cunoaștere în stabilirea noilor competențe la nivel de regiune, pentru a elimina suprapuneri cu cele centrale și la nivel de județ. Sunt și alte motivații la nivelul clasei politice pentru neînființarea regiunilor.

Care este regiunea care stă cel mai grav din punct de vedere demografic și la ce ne putem aștepta pe termen lung, dacă diferențele se vor accentua? 
– Toate cele patru regiuni mai puțin dezvoltate – 1. Nord-Est, 2. Sud-Est, 3. Sud Muntenia și 4. Sud-Vest Oltenia – au situații demografice grave, scădere naturală mai ridicată, migrație internă și externă negativă mai mare. Înclin să cred că evoluțiile negative în desfășurare și cele care vin dezavantajează mai mult regiunea 1. Nord-Est.

Pierderea de populație prin scădere naturală și migrație internă se va accentua în lipsa unor mari proiecte de dezvoltare regională care să ofere locuri de muncă și venituri mai ridicate. Zona metropolitană Iași cunoaște o expansiune economică importantă, dar este singura din regiune.

Lipsa autostrăzilor de la nord la sud, a celor traversând Carpații spre Transilvania și a celor spre regiunile 2. Sud-Est și 3. Sud Muntenia va continua să fie piedica majoră în dezvoltare și în diminuare a degradării situației demografice.

Foto: Agerpres/ Dumitru Angelescu

Urmărește-ne pe Google News
Motivul șocant pentru care s-ar fi despărțit Shakira și Pique. Nimeni nu s-ar fi așteptat la asta, NU a fost infidelitate
GSP.RO
Motivul șocant pentru care s-ar fi despărțit Shakira și Pique. Nimeni nu s-ar fi așteptat la asta, NU a fost infidelitate
ȘOC TOTAL! Vladimir Putin va muri! Data evenimentului a fost anunțată deja. Vestea pe care Occidentul o așteaptă
Playtech.ro
ȘOC TOTAL! Vladimir Putin va muri! Data evenimentului a fost anunțată deja. Vestea pe care Occidentul o așteaptă
O femeie din Sighetu Marmaţiei s-a trezit cu o factură de 70.000 de lei la compania de telefonie mobilă. I-a fost blocat numărul până achită suma
Observatornews.ro
O femeie din Sighetu Marmaţiei s-a trezit cu o factură de 70.000 de lei la compania de telefonie mobilă. I-a fost blocat numărul până achită suma
Horoscop 28 iunie 2022. Vărsătorii sunt invitați să se trezească la realitate, nu să se culce și mai confortabil pe o ureche
HOROSCOP
Horoscop 28 iunie 2022. Vărsătorii sunt invitați să se trezească la realitate, nu să se culce și mai confortabil pe o ureche
Scene îngrozitoare. Cel puțin 46 de cadavre au fost găsite într-un camion, în Texas | VIDEO
Știrileprotv.ro
Scene îngrozitoare. Cel puțin 46 de cadavre au fost găsite într-un camion, în Texas | VIDEO
Ce a păţit iubita lui Vladimir Putin. Şocul pe care l-a avut sâmbătă dimineaţă
Orangesport.ro
Ce a păţit iubita lui Vladimir Putin. Şocul pe care l-a avut sâmbătă dimineaţă
Jewelry Seven, atelierul de bijuterii custom în care pasiunea se îmbină cu creativitatea
PUBLICITATE
Jewelry Seven, atelierul de bijuterii custom în care pasiunea se îmbină cu creativitatea
POVEȘTI CARE VINDECĂ. După 19 ani de dureri de spate, un bărbat a cunoscut medicii care i-au redat mobilitatea
PUBLICITATE
POVEȘTI CARE VINDECĂ. După 19 ani de dureri de spate, un bărbat a cunoscut medicii care i-au redat mobilitatea