Judecătoarea care a suspendat verificarea doctoratului lui Ciucă a luat cu COPY-PASTE „nevoia de stabilitate” din cererea premierului și a folosit-o în sentința ei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Libertatea a consultat arhiva Curții de Apel București ca să înțeleagă cum a reușit șeful Guvernului României să îndepărteze riscul ca plagiatul descoperit de ziarista Emilia Șercan să fie analizat de autorități. Puse față în față, plângerea lui Ciucă și motivarea judecătoarei Ionela Tudor, prima care a suspendat verificarea doctoratului, arată că magistratul și-a asumat în sentință nu doar ideile, dar și termenii folosiți în plângerea prim-ministrului.
Cuprins:
- „Standardul motivării cere instanțelor să arate în motivare felul în care au gândit ele. Din păcate, din cauza volumului mare de activitate, dar și a lenei, uneori, obiceiul COPY PASTE este larg răspândit. În cazul Nicolae Ciucă, discuția este dacă ceea ce a copiat judecătoarea este un argument corect al unei părți sau a preluat ceva ce legea nu prevede și anume că, în privința acuzei de plagiat, prim-ministrul este deasupra legii”, a explicat, pentru publicul ziarului, un avocat.
Dosarul 1067/2/2022 este primul în care Curtea de Apel București a suspendat analizarea tezelor de doctorat ale prim ministrului Nicolae Ciucă. Cazul a fost judecat de magistratul Ionela Tudor.
Analiza de la arhivă a întregului dosar arată că, în verdict, judecătoarea a preluat mai multe idei din plângere. Printre ele, ideea „nevoii evidente de stabilitate economică, politică” formulată în plângerea sa de către Nicolae Ciucă.
Magistratul a inserat expresia printre propriile argumente ale sentinței în care i-a dat lui Ciucă dreptate și a redenumit-o „stabilitate în conducerea executivă a statului”.
Ce a susținut prim-ministrul Ciucă în cererea sa de suspendare
Motivarea din acest dosar a fost publicată de G4media pe 28 iunie. Dar motivarea conține ce reține judecătorul din ce au spus părțile.
Libertatea a fost curioasă să vadă nu doar argumentele judecătoarei și rezumatul făcut de ea, ci și plângerea integrală depusă de premier, prin avocatul său de la Mușat și Asociații, plus celelalte acte de la dosar. Premierul a susținut următoarele puncte, socotite de el cruciale pentru ca verificarea tezei de doctorat să nu aibă loc:
1. Tema „stabilității”
În note scrise depuse de Nicolae Ciucă prin avocați în februarie 2022, se arată că e nevoie „evidentă de stabilitate economică, politică”.
Note scrise depuse de Ciucă: „Prejudiciul iminent constând în afectarea iremediabilă a unor morale ale reclamantului, precum imaginea, numele, reputația, onoarea trebuie apreciat suplimentar și din perspectiva riscului amplificării prejudiciului dincolo de nivelul afectiv al reclamantului, luând în considerare dimensiunile mult mai ample, la nivel social și politic. Riscul este unul serios în contextul nevoii evidente de stabilitate economică, politică”.
Motivarea judecătoarei Ionela Tudor: „Totodată, luând în considerare cariera profesională şi, în concret, cea politică a reclamantului, generarea unei astfel de ştiri are un impact major în credibilitatea electoratului şi a partidului, care poate să conducă la retragerea încrederii acordate, mai ales în contextul social şi politic actual, în care este nevoie de o stabilitate în conducerea executivă a statului”
Astfel, „stabilitatea economică, politică” este preluată și redactată de judecătoare ca „stabilitate în conducerea executivă a statului”.
Avocat: „Sunt cei cu funcții înalte mai presus de lege?”
Consultat de jurnaliști, un avocat care a dorit să nu fie citat cu numele, a explicat că practica preluării în motivare a argumentelor uneia dintre părți este „larg răspândită” în instanțele noastre.
„Nu e normală, dar nu e o surpriză că o întâlnim”, a spus acesta. „Trebuie să avem în vedere situația reală a justiției. Volumul de muncă al judecătorilor e, într-adevăr, imens. Unii nu au timp, dar alții o fac și din alte motive, din lene”, a dorit avocatul să ofere contextul, fără să judece.
El susține că „problema reală, așa cum o văd eu, este dacă ceea ce a folosit instanța din argumentele lui Nicolae Ciucă este în lege sau nu”.
Într-un astfel de proces, argumentele ar trebui să fie aceleași pentru orice persoană care ar fi acuzată de plagiat. Dacă Ciucă nu era prim-ministru și nu avea țara nevoie de „stabilitate”, era alta hotărârea, sau cum?Avocat:
„Sunt cei cu funcții înalte mai presus de lege?”, se întreabă avocatul. El amintește că există legi prin care, de pildă președintele, beneficiază de anumite exceptări în timpul mandatului. Președintele României, ca și al altor țări, nu poate fi urmărit penal, de pildă. „El devine astfel special, dar prin lege, prin acceptul nostru, al tuturor. Și pe baza unor argumente. Pe aceeași logică, faptul că stabilitatea guvernului poate fi folosită într-un caz de plagiat ar trebui expres prevăzută în lege și, ca să se ajungă aici, ar trebui să fim cu toții de acord cu asta”, spune avocatul. „Iar la premier nu scrie nicăieri așa ceva, în lege”, explică el.
„Și mai e ceva important. Acțiunea de verificare a doctoratului privea persoana Nicolae Ciucă, nu pe premier. Deci actul verificării, care a fost suspendat de către instanță, nu privește Guvernul a cărui stabilitate e invocată”, a conchis avocatul.
Ciucă a folosit un e-mail personal
Tocmai pentru că fusese cerută verificarea doctoratului persoanei Ciucă, nu a premierului, Nicolae Ciucă a răspuns la fel când a cerut suspendarea verificării.
La dosar, în prima corespondență cu Ministerul Educației, Nicolae Ciucă a folosit un e-mail personal, nu pe cel oficial, al guvernului. Asta în momentul în care a solicitat datele de identificare ale celor trei sesizări, ca să poată face cererea de suspendare. Ministerul i-a răspuns tot pe e-mailul personal.
Apoi, corespondența lui Nicolae Ciucă are loc, de asemenea uzual și legal, prin intermediul casei de avocatură.
2. Tema armei politice
În aceeași plângere a lui Nicolae Ciucă, se arată că un alt prejudiciu îl reprezintă faptul că informațiile că premierul a plagiat sunt folosite ca „instrument de luptă politică”. Ciucă a dat un exemplu, fără a-l nominaliza: deputatul USR Mihai Polițeanu, cel care depusese o sesizare la Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor și Diplomelor Universitare (CNATDCU).
Ciucă nu îl numește, însă lasă în notele de subsol un link Hotnews în care se vorbește despre sesizarea politicianului.
Ce zice Ciucă: „Prejudiciul iminent reclamat rezultă din modalitatea în care cel puțin una dintre sesizări este folosită de către autorul acesteia în paralel drept instrument de luptă politică, unul dintre autorii sesizării dezvăluindu-și identitatea și calitatea de membru al unui partid politic, a postat el însuși pe rețelele de socializare informația detaliată a depunerii sesizării, astfel cum rezultă din știrea ce poate fi accesată online (n.r. Linkul hotnews)”.
Prin urmare, scopul demersului autorului sesizării (...) depășește, în acest caz, limitele învestirii oficiale în vederea verificărilor de către autoritatea competentă a respectării de către reclamant a standardelor calitative de etici profesionale, în calitate de titular al Tezei de doctorat.Plângerea lui Nicolae Ciucă la dosarul 1067/2/2022:
Instanța preia argumentul, dar îl reformulează: „Lupta politică” devine „armă” deținută de adversarul politic.
„De asemenea, astfel de sesizări neconforme sunt susceptibile şi de a deveni arme ale adversarilor politici”, scrie judecătoarea Ionela Tudor în motivare.
3. Tema „de ce acum?”
Aceeași judecătoare menționează, în concluziile motivării, că e „important de menţionat fiind şi faptul că sesizările şi declanşarea verificărilor având loc în scurt timp de la preluarea de către reclamant a funcţiei de prim-ministru al României”.
Este vorba despre argumentul „de ce acum?”, folosit de Nicolae Ciucă în plângerile sale înaintate în instanță.
„Nu a existat nicio preocupare în a demonstra o conduită ilicită sau lipsită de etică a reclamantului din 2003 până la sfârșitul anului 2021, odată cu preluarea funcției pe care o deține în prezent, funcția deținută fiind și singura circumstanță personală ce a justificat interesul sesizărilor formulate”, se arată în motivarea instanței.
Este ceea ce susținuse și Ciucă: „Trebuie menționat că, în decursul a aproape 20 de ani de la apariția tezei de doctorat, nu au fost puse sub semnul întrebării standardele calitative sau de etică profesională la întocmirea Tezei de doctorat, chiar dacă în această perioadă cercetările privind presupusul plagiat puteau fi efectuate, raportat la data apariției Tezei de doctorat și a celorlalte lucrări din care s-a pretins preluarea (parțială) a unor fragmente de către reclamant”.
Ministerul Educației și cetățeanul Ciucă au acționat în tandem
La dosarul 1067/2/2022 e prezent și un document care arată felul în care Ministerul Educației s-a sincronizat imediat cu efortul lui Nicolae Ciucă, pentru a-l apăra pe premier.
Dosarul prin care Ciucă, în calitate de persoană fizică, cere suspendarea analizei plagiatului e înregistrat pe 22 februarie 2022 la instanță.
În aceeași zi, Direcția Generală Juridică și Control din Ministerul Educației recomandă, prin adresa 310 la o solicitare a secretariatului Tehnic al CNATDCU, următoarele: „suspendarea procedurilor de verificare la nivelul CNATDCU până la soluționarea de către instanța de judecată a dosarului ce are ca obiect suspendarea sesizărilor mai sus referite”.
Semnează Ioana Lazar, secretar general al ministerului, și Mirela Gabriela Toma, directorul general al Direcției Generale Juridice și Control din MEN.
Florian81 09.07.2022, 15:58
Copy-paste pentru apararea unui plagiator... deloc surprinzator.
Vasile1900 09.07.2022, 16:38
Nu sunt judecători, sunt marionete plătite din banii noștri și recompensate cu pensii speciale.