Maia Sandu numește trei amenințări majore pentru Europa și avertizează în privința Rusiei: „Alegerile au devenit noua linie a frontului”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Apărarea democrației nu a fost niciodată mai dificilă, mai complexă și mai urgentă, a transmis președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, la evenimentul care marchează 35 de ani de la fondarea Comisiei de la Veneția, instituție dedicată consolidării statului de drept și a democrației în Europa.
Cuprins:
- Cele trei amenințări majore pentru democrații
- Rusia poartă un război împotriva Europei
- Asalt brutal asupra alegerilor din Republica Moldova
- Eșecul interferenței ruse
- Planul Kremlinului
- Apel la consolidarea democrațiilor prin instrumente juridice și instituționale adaptate la atacurile regimurilor autoritare
- Cetățenii Republicii Moldova au optat pentru păstrarea suveranității față de Rusia și continuarea parcursului european
Cele trei amenințări majore pentru democrații
În discursul său, ținut sâmbătă, 11 octombrie, la Palazzo Ducale din Veneția, Maia Sandu a avertizat că democrațiile moderne se confruntă cu o nouă generație de amenințări, și anume războiul hibrid, finanțările ilicite și manipularea digitală. Aceste trei amenințări subminează libertățile democratice, folosind chiar principiile care le definesc, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale din Republica Moldova.
„Drepturile care îi dau forță, libertatea de asociere, de întruniri, de expresie, de credință și libera circulație a capitalului, toate au devenit puncte de intrare pentru manipulare”, a spus președinta prooccidentală a Republicii Moldova.
Rusia poartă un război împotriva Europei
Maia Sandu a atenționat totuși, după cum constată Moldpres, că unul dintre cele mai mari pericole care amenință în prezent democrația este „războiul pe care Rusia îl poartă împotriva Europei”. „Cel mai vizibil front al acestuia este agresiunea brutală împotriva Ucrainei. Dar Rusia duce și un război hibrid împotriva altor democrații europene - folosind drone, atacuri cibernetice, ingerințe în alegeri și finanțări ilicite”, a precizat președinta Republicii Moldova.
Maia Sandu a vorbit despre modul în care atacurile hibride ale Rusiei s-au manifestat în alegerile legislative organizate pe 28 septembrie în Republica Moldova: partide fondate peste noapte și finanțate de Kremlin, rețele de troli cu zeci de milioane de vizualizări și proteste plătite.
Asalt brutal asupra alegerilor din Republica Moldova
„Rusia nu a putut ajunge la noi cu tancurile sale - oprită de curajul Ucrainei. Așa că a găsit o altă cale: un asalt hibrid asupra democrației noastre. Alegerile au devenit noua linie a frontului. Urna de vot a devenit ținta unui vast arsenal hibrid”, a spus Maia Sandu.
„Interpușii săi (Rusiei - n.r.) și grupurile criminale locale fondează partide peste noapte - șapte doar în ultimii trei ani -, toate finanțate de Kremlin, toate pretinzând că sunt voci moldovenești. Un astfel de partid a fost declarat neconstituțional, însă Moscova a creat imediat alte clone. Una dintre ele a fost chiar lansată oficial la Moscova”, a nuanțat șefa statului moldovean.
Eșecul interferenței ruse
Maia Sandu a reamintit că, în pofida tuturor provocărilor - finanțări ilegale, inclusiv prin criptomonede, proteste plătite, campanii de dezinformare și atacuri cibernetice -, autoritățile din Republica Moldova au reușit să organizeze alegeri democratice și corecte.
Potrivit ei, instituțiile statului au avut un rol decisiv în apărarea democrației, acționând pentru a bloca finanțările ilegale, a urmări fluxurile de bani ascunse în rețelele de criptomonede și a preveni tentativele de sabotaj electoral.
Autoritățile au intervenit și pentru a destructura grupurile implicate în cumpărarea de voturi, a contracara campaniile de dezinformare și a expune public sursele externe de influență internă.
„Un singur portofel digital, descoperit de Centrul Național Anticorupție, conținea peste 100 de milioane de euro - fonduri folosite pentru ferme de troli, site-uri de știri false, proteste și cumpărarea de voturi”, a menționat Maia Sandu.
„Moldovenii - sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă - și-au apărat dreptul de a alege. Au votat pentru democrație, pentru Europa și pentru pace”, a notat Maia Sandu.
Planul Kremlinului
Președinta Rep. Moldova a subliniat totodată „adevărata miză” a Rusiei în „alegerile parlamentare din acest an”. În opinia ei, Moscova și-a dorit „preluarea controlului asupra Parlamentului (Republicii Moldova - n.r.), instalarea unui guvern subordonat Kremlinului, distrugerea democrației noastre, atragerea Moldovei într-o zonă gri și folosirea ei împotriva Ucrainei și a Europei”.
Apel la consolidarea democrațiilor prin instrumente juridice și instituționale adaptate la atacurile regimurilor autoritare
Președinta Republicii Moldova a făcut apel la consolidarea cooperării europene pentru a dezvolta instrumente juridice și instituționale capabile să răspundă noilor forme de interferență și corupție politică, inclusiv în mediul digital.
„Trebuie să redefinim transparența, responsabilitatea și libertatea politică într-o lume în care banii, tehnologia și dezinformarea se mișcă mai repede decât legea”, a afirmat ea.
Maia Sandu a cerut ca aceste măsuri să se extindă și în sfera digitală, unde rețelele de socializare joacă un rol disproporționat în influențarea dezbaterii publice - rețelele de socializare trebuie să ofere acces real la date, să dezvăluie dimensiunea și sursele amplificării artificiale și să se supună unor audituri independente privind practicile de moderare a conținutului și de publicitate politică.
Maia Sandu, a îndemnat Comisia de la Veneția să sprijine adaptarea democrațiilor la noile provocări ale lumii contemporane. „Dacă regimurile autoritare învață mai repede decât se pot adapta democrațiile, vom pierde. Nu ne putem permite să fim mai lenți decât cei care vor să distrugă libertatea”, a avertizat ea.
„Apărarea democrației astăzi nu este un proiect național, ci unul colectiv. Moldova este pregătită să împărtășească ceea ce a învățat - succesele, greșelile și luptele noastre încă în derulare - cu orice democrație care se confruntă cu pericole similare”, a conchis Maia Sandu.
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS, proeuropean), fondat de Maia Sandu, a câștigat detașat alegerile parlamentare din Republica Moldova, cu peste 50% din voturi și 55 de mandate în noul Parlament de la Chișinău. În schimb, Blocul Electoral Patriotic (BEP, prorus), fondat la Moscova, a obținut doar 24,2% din voturi și 26 de mandate. Celelalte 20 de mandate din Parlamentul Republicii Moldova sunt împărțite între Blocul Electoral Alternativa (8), Partidul Nostru (6) și Partidul Democrația Acasă (6).
Cetățenii Republicii Moldova au optat pentru păstrarea suveranității față de Rusia și continuarea parcursului european
Alegerile din Republica Moldova au fost atât pentru păstrarea suveranității și independenței țării, cât și pentru reconfirmarea orientării proeuropene. Alternativa, una sumbră, era un stat capturat de ruși. În același timp, electoratul de peste Prut a arătat că „Moldova nu este de vânzare” și că respinge orice încercare de a submina viitorul statului.
Rezultatul alegerilor reprezintă practic un mandat clar pentru integrarea europeană a Republicii Moldova și un angajament al majorității alegătorilor față de valorile democratice și statul de drept.
Electoratul moldovean a mai arătat în majoritate că respinge politicienii corupți, implicați în scandaluri precum „Afacerea Kuliok” (Igor Dodon, liderul BEP), „Furtul miliardului” (oligarhul Ilan Șor, care se ascunde la Moscova de justiția din Republica Moldova) și eșecul urmăririlor penale în cazul fostului procuror general Alexandr Stoianoglo, acuzat că protejat și a eliberat oligarhi din închisoare.
