Marș pentru victimele violenței domestice și sexuale în opt orașe din România. „Crește numărul cazurilor: au fost peste 90.000 de intervenții în 2022”

În Capitală, sute de oameni au venit de la ora 15.00, la Teatrul Național, pentru a cere în stradă servicii sociale integrate la nivel local în orașele mici și în sate.

„Ultimii doi ani de pandemie nu au constituit un motiv să se acorde atenție victimelor violenței domestice de către statul român. Am sperat că intrăm într-o normalitate, însă ne-am înșelat”, spune unul dintre organizatori de la o tribună improvizată în parcul din fața Teatrului Național din București.

„A venit războiul din Ucraina, care a absorbit multe fonduri străine, care au fost luate de la ONG-urile care luptă pentru drepturile femeilor și victimelor violentei”, mai explică aceasta.

„Victimele au rămas tot acolo, uitate de toată lumea”, concluzionează organizatoarea.

Siguranța fetelor și femeilor din România

„Cerem autorităților locale din urbanul mic și rural să colaboreze cu autoritățile centrale și împreună să finanțeze servicii pentru victimele violenței domestice și violenței sexuale.

Siguranța fetelor și a femeilor din toate etniile și categoriile socio-economice este importantă! Autoritățile au obligația de a ne garanta dreptul la siguranță și integritate!”, se arată în comunicatul publicat pe pagina de Facebook a evenimentului.

Recomandări

UE declară război Beijingului în cazul subvențiilor pentru firmele chineze. „Am devenit dependenți de gazele rusești. Să nu repetăm greșeala cu China”

Care sunt motivele marșului

Statisticile violenței de gen – atât domestică, dar și sexuală – sunt în continuă creștere în România, arată organizatorii marșului. „Statistica IGPR arată că au fost 90.174 de intervenții în cazuri de violență domestică și s-au emis 12.972 de ordine de protecție provizorii în anul 2022”.

Obiectivele marșului „Împreună pentru siguranța femeilor” sunt de a asigura victimelor violenței domestice și sexuale un cadru mai sigur și, de asemenea, ca ele să fie crezute și tratate cu atenție și respect atunci când raportează o faptă. În plus, se dorește ca agresorii sexuali să fie pedepsiți de lege, în vreme ce copiii martori la violența domestică să fie protejați de instituțiile statului. „Vrem ca serviciile sociale să acționeze în colaborare inter și intrainstituțională în intervenția și monitorizarea cazurilor”, se mai arată în comunicat. 

De asemenea, organizatorii atrag atenția că femeile ezită să raporteze cazurile de hărțuire sau violență sexuală din cauza stigmatului social și al faptului că serviciile de sprijin nu sunt complet adaptate contextului traumatic al victimelor. 

Recomandări

Xi Jinping a făcut cea mai mare restructurare a armatei chineze din ultimul deceniu. Strategia din spatele deciziei sale

Aproape o treime din românce suferă violență fizică sau sexuală

„Școlile și universitățile rămân în urmă în datoria lor de a preveni și combate situațiile de abuz, hărțuire sexuală și bullying. Iar locurile de muncă și spațiile publice sunt spații nesigure pentru femei, în care actele de hărțuire sexuală și discriminare au loc frecvent, la fel ca și mușamalizarea acestor cazuri”, se mai arată în comunicat. 

Cele mai vulnerabile femei sunt în special femeile aparținând comunității rome, care „suferă des acte de violență stradală, hărțuire și umilire cu scopul de a li se interzice accesul” în locurile publice, mai arată comunicatul organizatorilor. 

„În acest moment în care pe scena politică o agendă conservatoare pare să își câștige tot mai mulți/multe adepți/adepte ne dăm seama de pericolele ce pândesc drepturile femeilor și fetelor. În toate statele cu guverne de extremă dreaptă, drepturile femeilor, ale minorităților etnice sau de alt gen au fost primele încălcate sau interzise. Trebuie să fim conștiente/conștienți de aceste pericole”, mai atrag atenția organizatorii marșului pentru drepturile femeilor. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro