Arestarea, luna trecută, a jurnalistului Roman Protasevici, după deturnarea unei curse Ryanair pe aeroportul din Minsk, a declanșat nu doar o reacție internațională virulentă împotriva regimului Aleksandr Lukașenko, ci și o înăsprire a măsurilor restrictive din Belarus.

Pentru a înțelege mai bine situația curentă din fostul stat sovietic, Libertatea a stat de vorbă cu Andrei Bastuneț, președintele Asociației Jurnaliștilor din Belarus, și cu Ales Bialiațki, fondator și președinte al Centrului pentru Drepturile Omului „Viasna”.

Bialiațki a fost, la rândul său, arestat în urmă cu 10 ani, fiind acuzat de evaziune fiscală, pentru niște sponsorizări primite din străinătate pentru fundație, fiind condamnat la patru ani și jumătate de închisoare, cu confiscarea proprietăților. A stat trei ani după gratii, fiind eliberat la presiunea comunității internaționale.

Andrei Bastuneț explică faptul că, în Belarus, incidentul Ryanair este justificat de către presa de stat, iar Roman Protasevici, prezentat ca un „agent al Vestului”. „Se spune că decizia de aterizare la Minsk a fost luată de echipajul avionului, iar aterizarea era justificată de faptul că la bord se afla un terorist – Roman Protasevici”, spune Andrei Bastuneț, 54 de ani. Acesta explică și că regimul de la Minsk e de părere că măsurile luate de Uniunea Europeană împotriva Belarusului sunt o reacție la faptul că „Protasevici poate spune multe despre «maeștrii păpușari», despre planurile Occidentului de a răsturna guvernul din Belarus”.

Potrivit surselor de propagandă de stat, Belarus a salvat Europa aterizând avionul la Minsk, nu la Vilnius.

Andrei Bastuneț, jurnalist:
„Nu exclud ca soarta lui Lukașenko să fie aceeași cu a lui Ceaușescu”. Un jurnalist și un activist din Belarus explică situația din țară
Andrei Bastuneț, cerând în 2011 eliberarea lui Ales Bialiațki. Foto: Facebook

Regimul Lukașenko nu a anticipat reacția Occidentului

Bastuneț și Bialiațki explică faptul că oficialii de la Minsk nu se așteptau la o reacție puternică a Occidentului după arestarea unui opozant al regimului.

„Cred că nimeni dintre cei care au pus la cale această operațiune nu și-a imaginat cum se va termina. Cel mai probabil, au fost convinși că reacția se va rezuma la obișnuitele «expresii de îngrijorare profundă» sau la protestele structurilor europene. Pur și simplu, autoritățile n-au luat în calcul reacția «Occidentului colectiv» – un astfel de termen e din ce în ce mai utilizat în mass-media de stat și de oficialii din Belarus. N-au luat în considerare faptul că nu e vorba doar despre detenția unui blogger de opoziție din Belarus, ci despre amenințarea siguranței zborului în Europa”, spune Bastuneț.

„Lukașenko nu se aștepta la un val atât de ascuțit de critici din partea întregii lumi. Într-un efort de a se răzbuna cu orice preț, a întrecut toate limitele dreptului internațional. Acest gest a fost catalogat drept «terorism de stat», iar Lukașenko va trebui să plătească scump pentru el”, comentează și Ales Bialiațki, 58 de ani.

„Nu exclud ca soarta lui Lukașenko să fie aceeași cu a lui Ceaușescu”. Un jurnalist și un activist din Belarus explică situația din țară
Ales Bialiațki Foto: Facebook

„Persecuția oponenților e la apogeu”

Atât Andrei Bastuneț, cât și Ales Bialiațki consideră că arestarea lui Protasevici nu poate declanșa noi proteste în societatea bielorusă. După ce marile manifestații de stradă de anul trecut au fost suprimate prin violență, arestări și dosare penale, cetățenii bieloruși se tem să-și mai facă auzită vocea. 

Ales Bialiațki subliniază însă că regimul a strâns și mai puternic chingile în ultimul an, după ce Aleksandr Lukașenko a fost reconfirmat în funcția de președinte al țării. „Persecuția oponenților regimului Lukașenko e acum la apogeu”, spune activistul pentru drepturile omului.

„Aproximativ o mie de oameni sunt închiși, fiind arestați din motive politice. Prin comparație, în urmă cu un an, înainte de alegerile prezidențiale, erau doar trei. În Belarus, scara imensă a represiunilor a zdrobit activitatea civică. Procese motivate politic au loc acum aproape în fiecare zi”, continuă acesta.

Totuși, activistul crede că spiritul de revoltă încă mocnește în societatea bielorusă și oamenii sunt speriați, dar rezilienți. 

Ura față de regim se acumulează și sunt sigur că mai devreme sau mai târziu se va revărsa pe străzi. Nu s-a dorit să fie ca la voi în 1989. Demonstrațiile în masă de anul trecut au fost pașnice, dar autoritățile n-au vrut să asculte vocea oamenilor. Prin urmare, nu exclud ca soarta lui Lukașenko să fie aceeași cu a lui Nicolae Ceaușescu.

Ales Bialiațki, activist:

Acțiunile represive au lovit în jurnaliști, activiști pentru drepturile omului, studenți și profesori, sindicaliști și participanți la campania electorală a opoziției. Au ajuns în închisorile bieloruse femei și copii deopotrivă, dar și oameni care au fost învinuiți pentru că au comis gesturi firești, explică Bialiațki. 

„Oamenii sunt arestați pentru că și-au lipit pe geam inimi în culori naționale, pentru că poartă haine în culoarea drapelului național, pentru că au spus ceva considerat greșit sau pentru că au scris pe rețelele sociale”, spune activistul.

Înăsprirea regimului de la Minsk este în prezent o certitudine, iar cazul lui Roman Protasevici ar trebui să trezească din amorțire comunitatea europeană, atrage atenția Ales Bialiațki. 

„Regimul autoritar al lui Lukașenko reprezintă o amenințare la adresa stabilității și a păcii din Europa. Belarus se transformă rapid într-o «gaură neagră» precum Transnistria, dar mult mai periculoasă pentru întreaga Europă și, în primul rând, pentru țările vecine – Polonia, Lituania, Letonia -, care sunt membre UE”, spune acesta.

Regimul de la Minsk închide gura presei

La o zi după arestarea lui Protasevici, Lukașenko a semnat o nouă lege ce afectează independența presei și libertatea de exprimare. Noile reguli le interzic jurnaliștilor să facă reportaje live de la mitingurile neautorizate, iar site-urile pot fi acum închise fără mandat judecătoresc. De asemenea, mass-media nu mai au voie să publice rezultatele unor sondaje de opinie fără aprobarea guvernului. 

Legislația mass-media din Belarus era deja cea mai dură din Europa și acum a fost înăsprită. Acum, pur și simplu, consacră vechile practici represive, care nu aveau niciun temei legal. Așa cum a spus și Lukașenko, „uneori nu respectă legea”.

Andrei Bastuneț, jurnalist:

Fondată în 1995 și afiliată Federației Internaționale și Europene a Jurnaliștilor, Asociația Jurnaliștilor din Belarus (BAJ) este o organizație nonguvernamentală care luptă pentru libertatea de exprimare și monitorizează violările drepturilor jurnaliștilor. Recent, ONG-ul a făcut un nou apel către autorități, intitulat „Opriți vânătoarea de vrăjitoare!”, care a fost semnat de peste 150 de profesioniști din mass-media. A rămas însă doar o altă încercare eșuată de a avea un dialog cu autoritățile.

Jurnaliștii, ținte ale regimului

Abuzurile asupra jurnaliștilor au continuat. Pe 31 mai, Aliaksei Șota, fondatorul și redactorul-șef al site-ului Hrodna.life, a fost reținut, iar casa lui a fost percheziționată. El este suspectat de extremism și riscă până la zece ani de închisoare. Anterior, Șota a colaborat cu portalul Tut.by, pe care autoritățile l-au închis în mai, după arestarea a 15 angajați. 

Pe 2 mai, Euronews relata cazul Arinei Malinovskaia, o jurnalistă de 23 de ani care a reușit să fugă din Belarus chiar în ziua în care Roman Protasevici a fost reținut. Tânăra este acum șantajată cu arestarea membrilor familiei sale dacă nu se întoarce de bunăvoie în ţară.

De altfel, și președintele BAJ, Andrei Bastuneț, dar și unii dintre colaboratorii săi au fost intimidați de forțele de ordine, care, la începutul anului, le-au percheziționat locuințele, confiscându-le echipamente, documente și bani. 

„Pe 16 februarie, la 7 dimineața, adjunctul meu m-a sunat și mi-a spus că «oamenii în negru» intrau în casa lui. Am încercat să iau legătura cu șeful departamentului nostru juridic, dar nu a răspuns. S-a dovedit că și la el veniseră. Câteva minute mai târziu, forțele de securitate erau în apartamentul meu. Am fost reținut și dus la biroul organizației pentru cercetare. Mai târziu, am aflat că se efectuează o percheziție și în apartamentul fiului meu. În total, în acea zi, au fost efectuate percheziții la 90 de adrese din țară. Biroul BAJ a fost sigilat, contul nostru – închis”, povestește Bastuneț.

Motivul oficial al perchezițiilor a fost articolul 342 din Codul penal: „Organizarea și pregătirea acțiunilor care încalcă grav ordinea publică sau participarea activă la acestea”. „Adică acțiunile jurnaliștilor și apărătorilor drepturilor omului au fost echivalate cu organizarea de revolte în masă. Este clar că toate acestea făceau parte dintr-un lanț de suprimare a disidenților din țară”, declară președintele BAJ, care precizează totuși că, în timpul celor trei audieri la care a fost supus, anchetatorii s-au comportat „destul de corect”.

În decursul celor trei luni care s-au scurs de atunci nu au putut fi recuperate bunurile confiscate în timpul perchezițiilor, însă Asociația a reușit să-și reia activitatea și să-și deblocheze contul bancar. 

Drepturile omului, încălcate permanent în Belarus

„Represiunile împotriva societății civile din Belarus nu au început de ieri, de azi”, spune Ales Bialiațki, care a cunoscut și el închisorile și lagărele de muncă bieloruse.

În 1996, activistul a fondat Centrul pentru Drepturile Omului „Viasna“, crezând că disidenții bieloruși vor avea nevoie de consiliere pentru puțin timp după ce Aleksandr Lukașenko și-a început primul mandat de președinte. Bialiațki a descoperit însă că munca activiștilor a fost una continuă. 

În Belarus, nu a existat niciun an în care oameni nevinovați să nu fie arestați sau în care drepturile omului să nu fie încălcate.

Ales Bialiațki, activist: 

Eliberat din închisoare la presiunea comunității internaționale

El a început să aibă probleme cu autoritățile după alegerile prezidențiale din 2001, când „Viasna” a avut rol de observator. În 2003, Curtea Supremă din Belarus a revocat statutul centrului pentru drepturile omului. Asociația a continuat să existe, în ciuda șicanelor din partea autorităților.

În 2011, Ales Bialiațki a fost arestat, sub acuzația de evaziune fiscală, din cauza unor sponsorizări primite din străinătate pentru întreținerea activității „Viasna”. A fost condamnat la patru ani și jumătate de închisoare, cu confiscarea proprietăților.

Activistul și-a ispășit pedeapsa într-o colonie de muncă, unde a cunoscut și foametea, și violențele gardienilor, și înstrăinarea de familie, căreia nu-i erau permise vizitele. Bialiațki a fost amnistiat în 2012, după ce a fost lansată o amplă campanie internațională pentru eliberarea lui. Au fost implicați lideri de la vârful Uniunii Europene până la ONG-uri care se ocupă de drepturile omului.

„Dacă vrei schimbarea, atunci trebuie să fii dispus să te sacrifici pentru ea”

„Eu, la fel ca alți activiști, pot fi arestat și condamnat oricând. Știu ce înseamnă să faci închisoare în Belarus, dar nu mă tem atât de tare că voi ajunge din nou acolo. Fiecare dintre noi are propriul destin și trebuie să-l accepte cu demnitate”, declară în prezent Ales Bialiațki.

Totuși, are motive să se teamă. Centrul „Viasna” încă se află în vizorul oficialilor de la Minsk. „Suntem sub asaltul autorităților. Patru membri și voluntari ai centrului sunt acum în închisoare. Alți doi apărători ai drepturilor omului, de la Oficiul pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, au fost arestați. Se judecă un dosar penal împotriva «Viasna», iar în paralel au avut loc sute de percheziții și interogatorii. Suntem acuzați de «finanțarea unor acțiuni care încalcă grav ordinea publică»”, explică activistul, care crede că anul 2020 a fost cel mai rău în ceea ce privește represiunea din ultimele trei decenii.

„Nu exclud ca soarta lui Lukașenko să fie aceeași cu a lui Ceaușescu”. Un jurnalist și un activist din Belarus explică situația din țară
Polițiștii din Belarus, în timp ce rețin un participant la mitingurile din 2020 contra lui Lukașenko Foto: EPA

„Dacă vrei schimbarea, atunci trebuie să fii dispus să te sacrifici pentru ea”, spune activistul. Își hrănește speranța pentru un viitor mai bun din progresul pe care societatea bielorusă l-a făcut în ultimii ani, lucru demonstrat chiar de protestele pașnice de anul trecut.

„Societatea a devenit mai democratică, pro-europeană și nu vrea să mai trăiască urmând vechile canoane ale modelului sovietic. Dar Lukașenko și anturajul său sunt dispuși să apeleze la represiuni uriașe pentru a păstra puterea. În toți acești ani, cercurile conducătoare «au mâncat dulce și au dormit pe moale». Practic, în țară există o stare de urgență încă nedeclarată”, spune Bialiațki.

Soarta deținuților politic depinde de UE

S-au scurs zece zile de când Roman Protasevici și partenera sa, Sofia Sapega, sunt în detenție, timp în care Uniunea Europeană a impus sancțiuni și a cerut în mod repetat eliberarea lor. Lukașenko nu a cedat, viitorul este incert și orice este posibil. 

Deturnarea avionului este un indicator al disponibilității autorităților de a folosi aproape orice represiune împotriva adversarilor, fără a se gândi la consecințe.

Andrei Bastuneț, jurnalist: 

Președintele BAJ nu crede că Protasevici și Sapega sau vreunul dintre cei aproximativ 450 de prizonieri politic din Belarus, din care în jur de 30 sunt oameni de presă, vor fi eliberați prea curând. „Cu toate acestea, presiunile politice și economice pot ajuta la eliberarea prizonierilor politic și la îmbunătățirea situației drepturilor omului din țară. Dar acest lucru va necesita timp, răbdare, curaj”.

Activistul Ales Bialiațki privește viitorul prizonierilor în nuanțe optimiste, însă subliniază că soarta lor este în mâinile comunității internaționale – cu cât presiunile și sancțiunile vor fi mai mari, cu atât va crește șansa ca oamenii să fie eliberați.

„Cred că Lukașenko îi va ține întemnițați pe Roman și pe Sofia până în ultima clipă. Ei sunt ostaticii personali ai dictatorului și nu îi va fi ușor să se despartă de ei. Dar totul este posibil. Totul depinde de pagubele pe care dictatorul este dispus să le suporte pentru a-i ține în captivitate pe cei doi”.

Lukașenko e la mâna lui Putin

„Nu exclud ca soarta lui Lukașenko să fie aceeași cu a lui Ceaușescu”. Un jurnalist și un activist din Belarus explică situația din țară
Aleksandr Lukașenko și Vladimir Putin FOTO: EPA

Tot Bialiațki atrage atenția și asupra faptului că, în fața Europei, Lukașenko are un aliat puternic în președintele rus Vladimir Putin. 

Soarta lui Lukașenko este în mâinile lui Putin. Dictatorii găsesc întotdeauna un limbaj comun. Dacă nu ar exista acest sprijin, am trăi deja într-o țară democratică. Regimul Putin este și mai periculos, e principala amenințare la adresa democrațiilor. Prin urmare, sprijinul consolidat al Occidentului este foarte important pentru noi.

Ales Bialiațki, activist:

Activistul arată și că singura șansă pentru ca Belarus să fie o democrație este înlăturarea lui Lukașenko de la putere, iar această schimbare va fi posibilă doar cu ajutorul cetățenilor bieloruși. 

„Doar poporul bielorus poate schimba soarta Belarusului. Dar avem nevoie de solidaritate și sprijin internațional. Lukașenko nu mai poate fi schimbat. Cum se zice la noi: pe cocoșat doar mormântul îl îndreaptă. El nu va renunța niciodată la puterea de viață și de moarte asupra altor oameni”, mai spune acesta.

Citeşte şi:

Mișcările de protest ar putea exploda după pandemie, avertizează experții. Motivul: COVID a amplificat inechitățile

Cum vom intra în posesia certificatului de vaccinare. Procedura, explicată pas cu pas

Jumătate dintre europeni, nemulțumiți de măsurile UE pentru gestionarea crizei COVID

Ion Țiriac și-a luat revanșa! Ce cadou i-a făcut Simonei Halep, în ziua în care a împlinit 30 de ani
PARTENERI - GSP.RO
Ion Țiriac și-a luat revanșa! Ce cadou i-a făcut Simonei Halep, în ziua în care a împlinit 30 de ani
IREAL! Florin Zamfirescu, despre divorțul de Cătălina Mustață: ‘Consuma alcool și făcea urât’
Playtech.ro
IREAL! Florin Zamfirescu, despre divorțul de Cătălina Mustață: ‘Consuma alcool și făcea urât’
Răzbunarea migranților. Șoferii europeni râd de vizele pe 3 luni oferite de britanici: Își bat joc de noi. Să iasă singuri din rahatul în care au intrat
Observatornews.ro
Răzbunarea migranților. Șoferii europeni râd de vizele pe 3 luni oferite de britanici: Își bat joc de noi. Să iasă singuri din rahatul în care au intrat
Horoscop 29 septembrie 2021. Fecioarele ar fi bine să fie ele cele care oferă un exemplu pozitiv celor din anturajul apropiat
HOROSCOP
Horoscop 29 septembrie 2021. Fecioarele ar fi bine să fie ele cele care oferă un exemplu pozitiv celor din anturajul apropiat
Două fetițe din Roman își vând plângând jucăriile pe stradă pentru ca părinții să aibă bani de facturi. ”Altfel ne taie curentul”
Știrileprotv.ro
Două fetițe din Roman își vând plângând jucăriile pe stradă pentru ca părinții să aibă bani de facturi. ”Altfel ne taie curentul”
Impresiile unui polonez ajuns în Mioveni: ”Nu am întâlnit niciodata aşa ceva în Polonia”. Ce spune despre români
Telekomsport
Impresiile unui polonez ajuns în Mioveni: ”Nu am întâlnit niciodata aşa ceva în Polonia”. Ce spune despre români
Tymbark CarboMix
PUBLICITATE
Tymbark CarboMix