Orașul roman „bogat în aur”, descoperit la Alba Iulia. Cum arată străzi și piațete vechi de 2.000 de ani

Terenul este proiectat pentru a se construi, în viitor, o autobază care să deservească serviciul de transport public local de călători.

Colonia Aurelius Apulensis

În această zonă a existat, în urmă cu aproape 2.000 de ani, orașul roman Colonia Aurelius Apulensis, una dintre cele mai importante și mai bogate așezări urbane din Dacia romană. 

Investiția administrației locale se ridică la peste 11 milioane de euro, iar parte din vestigiile scoase la suprafață urmează să fie conservate pentru a putea fi vizitate. 

Este vorba despre unul dintre cele mai mari șantiere arheologice din prezent, cercetările având loc pe o suprafață de 5.000 de metri pătrați. 

Potrivit arheologului Radu Ota, coordonatorul lucrărilor de cercetare, s-au descoperit drumuri (străzi) romane, piațete, ziduri, coloane, obiecte cu inscripții complete. Datarea acestora este din perioada secolelor II – III, d.Hr.

Un oraș plin de viață, locuit de oameni bogați

Spre sfârșitul sec. al II-lea, d.Hr., orașul roman a atins cel mai înalt statut urban, cel de colonie (Colonia Aurelia Apulensis). Străzi, piațete, praguri de case și pardoseli, păstrate aproape integral, redau imaginea unui oraș roman prosper, cu o comunitate dinamică, ale cărei urme par încă vii. 

Cercetarea de aici este cea mai amplă investigație urbană romană realizată până acum la Apulum, denumirea romană a orașului Alba Iulia. Un vizitator avizat are senzația că vede nu un șantier arheologic, ci un oraș care mai ieri era plin de viață.

Arheologii au identificat structuri de locuire din perioada când orașul a ajuns la cel mai înalt grad de dezvoltare, primind epitetul de Chrysopolis (bogat în aur), adăugat la titulatura oficială de Colonia Aurelia Apulensis. 

Construcțiile puse în evidență – clădiri, străzi și piațete – se înscriu în tipologia urbană specifică Imperiului Roman, fiind asociate cu un cartier roman relativ bine conservat, situat în imediata vecinătate a arterei principale, denumită Cardo Maximus, care constituia în același timp și un segment din drumul imperial care traversa centrul urban Apulum și continua spre Potaissa și Napoca, spune arheologul Radu Ota. 

Importanța acestor descoperiri constă și în faptul că perimetrul nu a suferit intervenții majore după retragerea romană, oferind astfel specialiștilor un context arheologic clar și autentic.

„Niciunde pe teritoriul Daciei romane nu avem drumuri atât de bine păstrate precum cele pe care le-am dezvelit din luna august încoace. Și evident că vor merita și vor trebui să fie conservate. Au fost dezvelite 14 drumuri și piațete, foarte bine păstrate, cu dale de piatră, extraordinar de rezistente. Sunt tot felul de clădiri, din diverse faze, din diverse etape ale epocii romane. Deocamdată am cercetat ceea ce s-a edificat aici în secolul al III-lea. 

Avem două inscripții întregi care sunt iar niște descoperiri rare. Într-un șantier arheologic rar de tot găsești o inscripție întreagă. Avem o piesă de car din bronz și din plumb, aflată în laboratorul de restaurare, cu imaginea lui Jupiter, Zeus Jupiter, unicat în provincia Dacia. Avem un falus, cum se găsesc la Pompei sau la Tamgadi în zona Algeriei sau pe zidul lui Hadrian în Britania. 

Ceramica a fost păstrată pe 28 de metri pătrați. Nu se mai găsește nicăieri așa ceva. Și acesta este unicat în provincia Dacia. Toate acestea vor merita să fie incluse în patrimoniul UNESCO, pentru că se află în zona de protecție a patrimoniului mondial”, a precizat Radu Ota.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 12

Cercetările arheologice, reluate în 2026

Cercetarea arheologică va continua într-o primă etapă (campania anului 2025) până la sfârșitul lunii noiembrie, urmând a fi reluată în anul 2026, când condițiile meteo vor permite dezvelirea, cercetarea și conservarea în cele mai optime condiții a vestigiilor. 

„Când va fi gata cercetarea, atunci vom ști și vom propune repunerea în valoare cu vizitare. Va trebui să treacă prin mai multe comisii, Comisia Limes, Comisia Națională de Arheologie, Comisia Națională a Monumentelor, și, în urma tuturor avizelor, se va da o soluție ideală”, a completat arheologul. 

Potrivit acestuia, proiectul de punere în valoare nu va putea fi realizat fără investiția Primăriei Alba Iulia.

„Ce avem aici arată, practic, o dezvoltare urbanistică și socială extraordinară, pentru că exista o clasă de notabili, adică de curiones, un fel de consilieri locali care erau foarte bogați, din rândul cărora se alegeau primarii. 

Acești curiones și această clasă a notabililor își permiteau să comande statui extraordinare cum este statuia Higiei pe care am descoperit-o acum 2 ani aici foarte aproape sub carosabil, o statuie extraordinară cum foarte puține muzee din lume au așa ceva. La casele de licitație, pe piața albă, o asemenea statuie poate costa între 160.000 și 300.000 de euro. 

Locuitorii orașului își permiteau să cumpere statui din marmură foarte scumpe, comandate din atelierele grecești din Asia Mică sau din insulele Ciclade”, a mai afirmat coordonatorul lucrărilor de cercetare.

Descoperirile, puse în valoare

Directorul Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, susține că vestigiile vor fi puse în valoare pentru a putea fi vizitate. „Noi ne gândim deja la câteva sute de ani în viitor. Pentru că nu putem să ne gândim doar la prezent. Ceea ce ne face speciali, aici la Alba Iulia, este exact istoria și ne gândim la viitor atunci când vom propune punerea în valoare cu vizitare. Acum, cât va fi pus în valoare, cum va fi pus în valoare, nu știm. Ne aflăm într-o fază incipientă de cercetare, pentru că tot timpul apar lucruri noi. Cu siguranță că, ceea ce este aici, merită să intre în patrimoniul UNESCO”, a declarat Rustoiu.

Investiție de 11 milioane de euro

Proiectul administrației locale include infrastructura completă necesară transportului public. Pe terenul respectiv ar urma să se construiască o hală pentru 40 de autobuze electrice cu stații de încărcare lentă, 20 de locuri exterioare, o parcare Park&Ride cu 52 de locuri pentru autoturisme și 37 de locuri pentru personal. 

Investiția este estimată la aproximativ 11 milioane de euro (TVA inclusă), din care cea mai mare parte ar urma să fie acoperită din fonduri europene. Nu se știe deocamdată cu cât vor crește costurile ca urmare a conservării vestigiilor pentru vizitare.

„Primăria, în calitate de beneficiar al proiectului, împreună cu proiectantul de specialitate, lucrează la ajustarea și adaptarea soluțiilor tehnice ale investiției, astfel încât să fie respectate prevederile legale și să fie posibilă și conservarea și punerea în valoare a unui perimetru reprezentativ pentru vizitare publică. 

Municipalitatea va sprijini muzeul și specialiștii pentru conservarea și valorificarea descoperirilor. Este o investiție vitală, care ne va permite să resetăm complet modul în care funcționează transportul public. 

În același timp, descoperirile arheologice din zona Partoș le privim ca pe o oportunitate de a cunoaște și de a valorifica public trecutul, fără a periclita însă finanțarea europeană și implementarea proiectului autobazei, singura sursă prin care se pot finanța și valorifica ambele nevoi”, a afirmat Gabriel Pleșa, primarul din Alba Iulia.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro