Povestea românului care l-a înfruntat pe Ibrahimovici și a ajuns “vânător” de aurore boreale în Islanda: “Oamenii sunt nebuni după asta”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Daniel Gâdea are 42 de ani, a crescut la juniorii Constanței, a fost vicecampion național de juniori cu “câinii”, iar cariera l-a purtat prin Suedia, Germania, Moldova, Spania și Islanda. L-a înfruntat pe Ibrahimovici în liga secundă suedeză, iar din 2016 e stabilit la Reykjavik, unde avusese o aventură fotbalistică în 2001. E povestea unui român curajos și norocos, care și-a făcut un rost din turism și șoferie aproape de Polul Nord.
Cuprins:
Ajuns cu statut de fotbalist în Islanda în 2001, Daniel Gâdea lucrează în prezent ca șofer pentru poșta din Reykjavik și e unul dintre cei circa 1.500 de români stabiliți în insula din nordul Europei. Povestea sa e însă una spectaculoasă, pe teren și în viața extrasportivă.
Constănțean, Gâdea a jucat la juniorii Farului de la 7 ani, iar cu Dinamo a ieșit vicecampion național la nivel juvenil într-o formație în care a fost coleg cu Tameș, Pașcovici sau Farmache, toți deveniți jucători de Liga 1 sau chiar internaționali.
În Ștefan cel Mare n-a rămas, pentru că roș-albii n-au vrut să achite la Constanța o grilă de numai 6.000 de dolari.
“Garabet mi-a cerut să-i dau jumătate din contractul meu de 10.000 de dolari pe lună”
La clubul de pe litoral a trăit însă unul dintre episoadele șocante ale carierei, la mijlocul anilor ’90: “Am mers în biroul președintelui Jean Garabet, mi-a oferit un contract de 10.000 de dolari pe lună, mi-a pus pe masă hârtiile să le semnez, dar mi-a transmis că jumătate din bani trebuie să-i dau lui! M-am blocat! L-am refuzat, moment în care m-a dat afară din cameră și mi-a zis să-mi caut echipă, că n-am ce căuta la Farul”.
N-am auzit în viața mea de Daniel Gâdea. Ar trebui să verificăm în arhivele clubului dacă a existat la Farul un jucător cu acest nume. Sunt numai minciuni.Jean Garabet, ex-președinte Farul:
“La Roman, antrenorul m-a pus pe liber fiindcă n-am vrut să-i ofer bani”
Cu un episod similar avea să se confrunte la Laminorul Roman, în L2, în primăvara lui 2001.
Patron era israelianul Nati Meir, Vasile Simionaș venise ca director tehnic, principal funcționa suceveanul Ioan Radu, iar Dănuț Lupu fusese momit să joace câteva partide pentru moldoveni:
“Am ajuns la Roman pe o filieră cu Simionaș, dar, cât a lipsit el vreo săptămână pentru a-și rezolva niște probleme la Galați, antrenorul principal a zis că sunt un jucător problematic și m-a anunțat că trebuie să plec dacă nu doresc să împart cu el banii din contract. M-am opus și am fost nevoit să plec”.
N-am discutat niciodată cu jucătorii probleme contractuale. Poate face vreo confuzie legată de persoane. Am adus la Roman băieți de la mine, de la Suceava, aș fi putut să le cer lor bani, nu? N-am făcut însă niciodată așa ceva. Sunt invenții!Ioan Radu, ex-antrenor Laminorul Roman:
Adversarul lui Ibra în Suedia: “De atunci era un fenomen”
La Sportul Studențesc i s-a propus un contract în alb, “fără sumă și fără perioadă”, așa cum lucrau mulți președinți-haiduci în anii ’90. Iar între a se înrobi în Regie și a da curs unei aventuri externe în Suedia, a preferat varianta nordică, apărută chiar la propunerea unui fost fotbalist al “studenților”, Adrian Oprișan, zis “Balauru’”, fugit din țară în 1985.
A semnat cu Ljungskile, iar în liga secundă suedeză l-a avut adversar chiar pe Zlatan Ibrahimovici la ultimul său sezon petrecut la Malmo, înainte de transferul la Ajax pentru 8,7 milioane de euro. “Ne-au bătut cu 2-0, Ibra a dat gol și pasă de gol. Era de atunci un fenomen!”, își amintește Gâdea.
La Ljungskile am prins și un amical spectaculos cu Leeds, pierdut cu 3-5. Am dat o bară și un gol. Englezii tocmai pierduseră în semifinalele Cupei UEFA cu Galata și aveau o supertrupă, cu Robinson în poartă, Kewell sau Bowyer Daniel Gâdea:
Gleznă ruptă după numai trei meciuri în Islanda
Viața l-a purtat apoi și în Republica Moldova, unde “am stat 10 zile în pregătiri cu Constructorul Chișinău, urmau să joace preliminarii în Cupa UEFA, mi s-a părut interesantă oferta, dar m-am speriat când am văzut că patronul, care m-a așteptat personal la gară, avea sub bord un pistol. Mă gândeam de unde fac oamenii rost de bani pentru echipă: din trafic de arme, droguri? M-am cam topit și am renunțat la contract”.
E întâmplarea după care Gâdea ajunge tocmai în îndepărtata Islanda, unde bate palma cu Valur Reykjavik, multiplă campioană. Era 2001. Acolo se întâlnește cu un alt român, mult mai cunoscutul Constantin Stănici, ex-Sportul, considerat o vreme urmașul lui Hagi chiar la echipa națională.
“Din păcate, mi-am rupt glezna după numai trei meciuri și au preferat să caute alt atacant decât să aștepte recuperarea mea”, rememorează constănțeanul.
La Reykjavik, am locuit trei luni într-un hotel pe al cărui proprietar l-am ajutat într-o zi să vopsească niște camere. A fost impresionat de gest și, la plecare, mi-a zis să apelez oricând la el dacă îmi caut de lucru. După 13 ani, l-am sunat și i-am reamintit de discuție. Între timp, se extinsese în turism, avea cinci hoteluri și mi-a oferit pe loc un job. Așa am revenit în Islanda în 2016.Daniel Gâdea, fost fotbalist:
Șofer de autobuz și “vânător de aurore boreale”
Așa a ajuns să lucreze și la hotel, împreună cu soția, să fie și șofer la o firmă de autobuze. S-a mutat apoi la o agenție de turism, unde a devenit “vânător de aurore boreale”, fenomenul optic observabil pe cerul nocturn în zonele polare sub forma unei străluciri intense.
“Plecam cu zeci de turiști în crucea nopții să prindem aurorele cele mai spectaculoase. Oamenii erau înnebuniți după acest spectacol de noapte, pe care trebuia să ai și un pic de noroc să-l surprinzi în momentele exploziei de lumină”, povestește Gâdea.
Lansează echipa de fotbal a românilor
Împreună cu un alt conațional stabilit în Islanda, timișoreanul Beniamin Alin Fer, încearcă să pună acum pe picioare o echipă de fotbal a românilor din insula nordică: “Am înscris deja echipa în campionatul viitor, se va numi «Vulturii galbeni», pentru că federația ne-a obligat să punem o titulatură traductibilă și inteligibilă în islandeză. Vom evolua în liga a patra și avem ambiții mari cu acest proiect de suflet”.
În Islanda, sportul e una dintre cele mai importante laturi ale educației. Au crescut mult pe diferite discipline, inclusiv pe fotbal, fiindcă au avut planuri de dezvoltare excepționale. Eliminarea României în semifinalele barajului pentru Euro 2020 n-a fost un accident Daniel Gâdea:
