Primul caz de malarie autohtonă confirmat în România. Pacientul s-a prezentat la spital pentru simptome care nu sunt specifice bolii. „Trebuie să crească un pic atenția medicilor”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Primul caz de malarie confirmat în luna iunie a acestui an, la Spitalul de boli infecțioase și tropicale Victor Babeș din Capitală, la un pacient în vârstă de 69 de ani care nu a călătorit în afara țării, incită comunitatea medicilor infecționiști.
Cuprins:
- Malaria autohtonă, o temă complexă
- Ce este malaria
- Diagnostic cert
- Ancheta epidemiologică nu este finalizată
- Cazuri similare în Grecia, Italia, Spania
- Malaria nu va mai fi o boală exotică
- Țânțarul Anopheles poate fi adus în România cu bagajul
- Soluția salvatoare propusă de medici
- „Nu excludem boala, dacă pacientul nu a călătorit”
- Țânțarii autohtoni „suspecți”
- Cazuri de malarie în România
Malaria autohtonă, o temă complexă
Se discută deja tot mai intens despre malaria autohtonă, o boală eradicată în Europa încă din anii '60, dar care a fost depistată recent la persoane care nu au călcat vreodată în Africa, Asia sau America Latină, zone tropicale unde boala este larg răspândită.
Medicii infecționiști contactați de Libertatea, voci cu notorietate în domeniul medical, recunosc problema, dar cer prudență și exclud existența unui pericol iminent de epidemie.
Solicită însă colegilor doctori să fie vigilenți și să nu elimine din start diagnosticul de malarie la bolnavii care prezintă simptome specifice, chiar dacă aceștia nu au fost plecați din România niciodată.
Un apel ferm este adresat și autorităților locale, cărora li se cere să facă dezinsecția corect și în mod frecvent, singura măsură profilactică eficientă în lupta cu bolile infecțioase transmise de țânțari.
Ce este malaria
Malaria este o boală infecțioasă provocată de parazitul Plasmodium, transmisă de la o persoană la alta prin intermediul înțepăturilor de țânțar Anopheles. Boala nu este contagioasă, nu se transmite de la om la om, vectorul care poartă infecția fiind exclusiv insecta amintită.
În 48 de ore de la înțepătura de țânțar, persoana purtătoare a parazitului are primele simptome, reprezentate de febră mare, frisoane puternice, dureri de cap, transpirație abundentă, dureri musculare, dureri în piept, probleme de respirație, tuse, urină închisă la culoare sau cu sânge, icter (îngălbenirea ochilor și a pielii), sângerare anormală, conform World Health Organization.
Au fost însă și cazuri în care primele simptome au debutat mult mai târziu, chiar la două săptămâni de la înțepătura de țânțar.
Conform celui mai recent raport mondial privind malaria, au existat 263 de milioane de cazuri în 2023, comparativ cu 252 de milioane de cazuri în 2022, arată sursa citată. Numărul estimat de decese cauzate de malarie a fost de 597.000 în 2023. Cele mai afectate țări au fost Nigeria, Congo și Tanzania, dar și zone din Asia de S-E sau America Latină.
Persoanele cu simptome severe ar trebui să solicite imediat îngrijiri de urgență. Malaria se vindecă, dar este esențial ca tratamentul să fie aplicat precoce.
Netratată, malaria poate provoca probleme grave de sănătate, cum ar fi convulsii, leziuni ale creierului, dificultăți de respirație, insuficiență de organ și deces.
Malaria este o boală originară din Africa, des întâlnită în țările care au o climă tropicală și subtropicală. Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, malaria afectează peste 100 de ţări, iar în ultimii ani, numărul de îmbolnăviri a crescut considerabil. În Europa a fost eradicată încă din anii '60, dar cazuri izolate de malarie au fost raportate în ultimii ani în Grecia, Italia, Spania și Franța, la persoane care nu călătoriseră în afara țărilor lor de domiciliu.
Diagnostic cert
În cazul specific de la Spitalul de boli infecțioase și tropicale „Victor Babeș” București, diagnosticul de malarie este cert, confirmat de analize, a declarat, pentru Libertatea, dr. Simin Aysel Florescu, medic primar boli infecțioase și directorul medical al unității.
Ceea ce îngrijorează este că bărbatul de 69 de ani, care locuiește într-o zonă urbană, nu a plecat din România în ultimii ani. În plus, pacientul s-a prezentat la spital din cauza unor simptome care nu sunt specifice malariei. Sunt așteptate concluziile anchetei epidemiologice, care vor stabili sursa infectării.
Abia atunci, medicii vor putea confirma că avem de-a face cu primul caz de malarie autohtonă din ultimii 60 de ani.
Ancheta epidemiologică nu este finalizată
„Nu este încă finalizată ancheta epidemiologică. Tot ce știm este că pacientul nu are istoric de călătorie deloc și că nu avem deocamdată o sursă clară de infectare la el. Mai facem niște teste suplimentare ca să vedem dacă reușim să ne lămurim asupra sursei.
Diagnosticul este cert, numai că este diferit de toate malariile de până acum, care au fost cazuri de import clare, cu istoric de călătorie, cu tot traseul epidemiologic cunoscut, dar aici nu avem deloc. De aceea este o mare suspiciune legată de transmiterea locală. Vedem până la final dacă se va confirma. Simptomele, în principiu, sunt aceleași, dar la el a fost destul de ciudat.
El a venit la spital pentru altceva, pentru niște scaune diareice și nu ne-a relatat simptome foarte tipice de malarie. A fost o descoperire în cazul analizelor noastre, de aceea este puțin mai ciudat cazul. Scaunul diareic nu este un simptom specific malariei”, a precizat pentru Libertatea dr. Simin Florescu, directorul medical al Spitalul de boli infecțioase și tropicale „Victor Babeș” București.
Cazuri similare în Grecia, Italia, Spania
Aceasta a precizat că „și dacă se confirmă diagnosticul de malarie autohtonă”, n-ar fi neapărat o premieră europeană, atâta vreme cât în țări precum Grecia, Italia, Spania sau Franța au existat cazuri similare de pacienți diagnosticați cu această boală în aceleași condiții ca pacientul român de la „Babeș”.
„Nu ar fi nimic extraordinar. Nu este vorba despre o transmitere epidemică sau endemică. Ar fi vorba, dacă se confirmă treaba asta, cel mult de o chestiune locală, sporadică și mai departe om vedea. N-ar fi niște premiere mondiale absolute, pentru că există cazuri de transmitere locală în focare mici și în țări precum Grecia, Italia, Spania”, susține dr. Simin Florescu.
Rămâne însă în discuție abordarea pe care trebuie să o aibă de-acum încolo medicii din spitalele românești cu privire la bolnavii care prezintă simptome specifice malariei, în condițiile în care oamenii nu au fost plecați în vacanțe exotice.
„Adevărul este că acest caz ar trebui să crească un pic atenția doctorilor și la cazurile mai neobișnuite. În cazurile din celelalte țări de care vă spuneam, Grecia, Italia, Spania, tot așa, sunt niște situații rare, excepționale și care, de obicei, se țin sub control. Nici vorbă de alertă sau panică”, a concluzionat medicul.
Malaria nu va mai fi o boală exotică
Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, este rezervat cu privire la cazul de malarie autohtonă, în absența unor concluzii redate de ancheta epidemiologică. Acesta opinează că probabil pacientul internat la „Victor Babeș” s-a aflat la un moment dat în apropierea unei persoane care a călătorit într-o zonă tropicală, iar vectorul care a transmis boala să fie un țânțar care i-a înțepat pe amândoi.
„Nu e o legătură de călătorie pentru acea persoană, dar e clar că cineva care a călătorit a fost lângă acest pacient. Dar cred că sunt cazuri absolut izolate. Discuția principială aceasta este. Pacientul nu a călătorit, dar contactul este cu cineva care a călătorit și transmiterea s-a făcut prin țânțar”, susține dr. Marinescu.
Directorul Institutului „Matei Balș” nu exclude ca malaria să nu mai fie considerată la un moment dat boală tropicală, așa cum s-a întâmplat în cazul virusului West Nile, devenit „autohton”.
„Sigur, nu e nimic imposibil. Vă dau exemplu: West Nile. Cu vreme în urmă era o boală exotică, în momentul de față este o boală autohtonă. E adevărat că este o boală rară, că e în timpul sezonului de vară, dar este o boală pe care acum o avem. Deci nu trebuie să călătorești în zone îndepărtate ca să ai West Nile.
Este un exemplu că s-ar putea ca bolile infecțioase, tropicale să devină și mai puțin tropicale odată cu încălzirea globală, clima care e în schimbare. Practic, ar fi primul caz (n.r. - de malarie autohtonă).
Cred că sunt vreo 20 de cazuri de malarie în România, toate cazuri de import. Dacă aici într-adevăr va fi caz autohton, eu nu mă aștept să fie vreo schimbare și să fie mai multe cazuri, dar este un semnal că s-ar putea, peste ani, să se întâmple treaba aceasta, să avem malarie în România. Se întâmplă și în alte țări din Europa. Și acolo este o discuție că malaria ar putea să devină o boală europeană. Țânțarul nu are nevoie de pașaport”, explică dr. Adrian Marinescu.
Țânțarul Anopheles poate fi adus în România cu bagajul
Carmen Dorobăț, medic primar infecționist în cadrul Spitalului de Boli Infecțioase Sfânta Parascheva, Iași, are o altă abordare asupra unei posibile infectări locale cu malarie. Medicul susține că trebuie să avem în vedere că insecta responsabilă cu transmiterea bolii putea fi adusă în România în mod accidental în bagajele turiștilor care au călătorit în țările exotice. Cu atât mai mult, varianta aceasta pare a fi plauzibilă, cu cât, în ultimii ani, românii au început să prefere vacanțe în Zanzibar sau în țări asiatice.
„Atunci ne punem într-adevăr problema dacă la noi în țară circulă țânțari care pot transmite malaria. Iată și un posibil răspuns. În aceste timpuri, când mobilitatea populațională dintr-o zonă într-alta a globului este marcantă, când circulă avioane, cargo, valize, nu este exclus ca astfel de insecte să se transporte dintr-o zonă într-alta a globului. Agentul infecțios pentru malarie se poate propaga prin fel de fel de mijloace în zona Europei”, susține dr. Carmen Dorobăț.
Soluția salvatoare propusă de medici
Medicul ieșean atrage atenția că acest caz unic de la București ar trebui să schimbe perspectiva medicilor asupra abordării bolilor exotice, dar și a autorităților locale, care trebuie să se implice mai mult în profilaxie.
„Nu avem o situație care să impună ceea ce noi, medicii, numim chimioprofilaxie pentru malarie. Dar ceea ce putem face categoric, la nivel de autorități locale, este să se asigure o dezinsectizare corectă și continuă pe această perioadă a sezonului cald și ultracald, după cum se anunță”, avertizează Carmen Dorobăț.
„Nu excludem boala, dacă pacientul nu a călătorit”
În plus, susține aceasta, medicii nu trebuie să excludă din start boala, dacă pacientul care are simptome specifice pentru malarie nu a călătorit în afara țării. „Analiza pentru malarie se poate face inclusiv la nivel de spitale județene, este o analiză simplă, care nu presupune un efort financiar deosebit”, spune Carmen Dorobăț.
Țânțarii autohtoni „suspecți”
În celălalt colț de țară, la Timișoara, infecționiștii propun un alt punct de plecare pentru identificarea cauzei de contaminare cu malarie în cazul bărbatului din București. Nu trebuie exclusă varianta ca țânțarii autohtoni, alții decât Anopheles, să fii suferit modificări genetice, care să fie vector de propagare a malariei.
„A fost un singur caz. Eu nu știu să fie mai multe, dar faptul că a fost un caz ne îngrijorează, pentru că, teoretic, înseamnă că contaminarea acestui pacient s-a întâmplat în România. Trebuie făcută o anchetă epidemiologică foarte serioasă pentru a afla de unde există riscul de contaminare, pentru că într-adevăr malaria a fost eradicată de mult la noi în țară.
Este un semnal de alarmă care trebuie să ne facă să investigăm și această posibilitate în etapele noastre de diagnostic. În etapa unui diagnostic importantă este anamneza epidemiologică, adică întrebi persoana dacă a fost plecată, pentru că așa știi la ce boli te poți gândi în funcție și de regiunea în care a călătorit omul. Dacă, în schimb, nu a fost plecată, nu te gândești la malarie și nu faci investigațiile pentru că sunt scumpe și nu poți face o sută de analize.
Este un semnal de alarmă, repet. Dacă simptomatologia sugerează diagnosticul de malarie, chiar dacă pacientul nu a fost într-o zonă malarigenă, ar trebuie să facem și aceste investigații specifice”, este de părere medicul Virgil Musta, şef de secţie la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeş Timişoara.
Cazuri de malarie în România
În România, începând cu anul 2019, peste o sută de oameni au fost diagnosticați cu malarie, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică. În toate aceste cazuri, sursa contaminării a fost clară.
În luna ianuarie a anului 2024 au fost raportate 9 cazuri de malarie cu istoric de călătorie în țări endemice de malarie din Africa. Cinci cazuri au istoric de călătorie în Tanzania-Zanzibar, din care două au decedat.
Foto ilustrativ: Shutterstock
parpalache 25.07.2025, 23:00
Numai„realizari” pe guvernele astea„democratice”!„Recuperam” rapid boli eradicate de...comuniști,analfabetismul,cerșetoria,prostituția...