„Racolat în mod obligatoriu”. Cum își turna colegii de muncă la Securitate Vasile Manea, vicepreședinte al Federației Române de Karate

10 ani de note informative

Bărbatul a fost recrutat de ofițerii Securității comuniste în anul 1980, când era subinginer la atelierul de proiectare-prototipuri aparate medicale, „pentru supravegherea informativă a colegilor de serviciu, a celor care nu respectă procesul tehnologic de proiectare, a modului de păstrare şi manipulare a documentelor secrete, precum şi a persoanelor ce au contacte cu cetăţenii străini în realizarea atribuţiilor de serviciu”. 

A oferit zeci de note informative timp de 10 ani, până la căderea regimului comunist. În 16 iulie 2025, Curtea de Apel București a admis acțiunea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) și a stabilit că Vasile Manea a fost „colaborator al Securității”. Dosarul s-a judecat în regim „anonimizat”, fără ca numele „pârâtului” să fie făcut public. Manea mai este președinte al Federației de Karate Shito Ryu din România și este vicepreședinte al Federației Europene de Karate Shito Ryu.

Recrutat într-o casă conspirativă

Recrutarea acestuia a avut loc în anul 1980, la „casa de întâlniri Cristian”, din București. „La propunerea dacă acceptă colaborarea cu organele de securitate, candidatul ne-a relatat că este de acord, dând în acest sens și angajamentul de colaborare cu organele noastre. (…) Informațiile pe care le va furniza în scris și vor fi semnate cu nume conspirativ. Având în vedere cele raportate mai sus și ținând cont de calitățile și posibilitățile informative, propunem a se aproba înregistrarea la C.I.D. în calitate de informator a numitului Manea Vasile”, se afirma în raportul ofițerilor, care consfințea racolarea noului informator.

În nota scrisă în legătură cu colega sa, în 1988, bărbatul a oferit și alte informații, respectiv faptul că aceasta ar fi intenționat să emigreze în Republica Federală Germania: „Sus-numita, de profesie proiectant, este angajată în I.T.M, din cadrul A.P.P de aproape 10 ani. La locul de muncă, este scutită de majoritatea sarcinilor de serviciu pentru faptul că face mai multe servicii şefului de atelier. 

În prezent, sus-numita se ocupă cu întocmirea formalităţilor, privind plata salariilor oamenilor muncii din A.P.P. De curând s-a discutat în cadrul atelierului că are intenţia să facă o excursie în R.F.G, la o soră, stabilită în această ţară. Din grupul restrâns de prietene, s-a aflat că are intenţia de a nu se mai întoarce din excursie şi, mai mult, pentru a-şi uşura stabilirea în R.F.G, se va căsători cu un prieten de familie, al surorii ei, stabilit de mult timp în R.F.G. 

De asemenea, s-a mai aflat că după ce obţine cetăţenia în R.F.G, are în intenţie să-şi cheme fiica, împreună cu nepoata. Tot despre sus-numita mai cunosc că este în relaţii apropiate cu G.M. şi T.P., oameni ai muncii în I.T.M, cărora le face comenzi, la o casă de comenzi, printr-o relaţie a fratelui ei”. 

Sarcini precise, trasate de ofițerul de legătură

Investigatorii din cadrul CNSAS au depus la dosar și o altă notă informativă, în legătură cu un alt coleg de muncă al acestuia. „Este angajat al I.I.T.M. pe funcţia de inginer proiectant, a lucrat la următoarele locuri de muncă: C.T.C, A.P.P şi actualmente la B.P.F. Totodată, sus-numitul este secretar al C.T.E din I.I.T.M. Cunosc despre sus-numitul că a fost căsătorit şi că soţia, în urma unei călătorii în R.F.G, nu s-a mai întors. De asemenea, cunosc că sus-numitul a solicitat aprobarea pentru efectuarea unei călătorii, de interes turistic, în vestul Europei. Sus-numitul, în relaţiile sociale, este asocial şi irascibil şi se pare că a rămas cu sechele de pe urma unui accident de automobil. Nu cunosc amănunte despre activitatea extraprofesională, în timpul activităţii productive nu afişează niciun viciu”, susținea informatorul, în documentul semnat în 20 mai 1981. 

În legătură cu acesta, ofițerul de legătură i-a trasat sarcini precise, respectiv să afle dacă întreţine relaţii cu străinii, dacă poartă corespondenţă cu posturile de radio străine sau vizitează ambasade străine.

Despre un alt coleg a susținut că „și-a manifestat și își manifestă nemulțumirea față de conducerea I.I.T.M.”, iar într-o altă notă informativă susținea că persoana vizată are intenția să facă o excursie în R.F.G., la o soră stabilită în această țară. 

„Are intenția de a nu se mai întoarce din excursie și că după ce obține cetățenia în R.F.G. are intenția să-și cheme fiica, împreună cu nepoata”, susținea informatorul.

„Faptul că pârâtul conştientiza (într-o măsură mai mare decât un alt cetățean) că relațiile neoficiale cu cetăţeni străini, odată divulgate Securităţii, erau de natură să provoace neplăceri celor denunţaţi, rezultă şi din împrejurarea că ofiţerul de legătură îi cerea să furnizeze astfel de date.

Or, cunoscând în mod direct că aceste informaţii interesau în mod special Securitatea, ar fi trebuit, cu atât mai mult, să realizeze că furnizarea unor astfel de date îi expunea pe cei denunțați cel puțin unei acțiuni de verificare din partea Securităţii (acţiune ce presupunea încălcarea dreptului la viață privată). 

În speță, această condiție (vizarea încălcării unor drepturi) nu este doar îndeplinită, ci și depășită, câtă vreme informațiile referitoare la preocupările, activităţile, opiniile, viața personală și familială a unor cetățeni ajungeau la cunoştinţa Securității fără permisiunea celor denunțați”, se precizează în acțiunea celor de la CNSAS.

„Nu mi s-a lăsat impresia că aș putea refuza”

Manea nu a contestat colaborarea cu Securitatea, dar a spus că a fost forțat să ofere informațiile cerute. 

„Având în vedere activitatea desfășurată atât în cadrul I.I.T.M., cât și ca practician de arte marțiale, în anul 1980 am fost forțat să accept colaborarea cu Securitatea, prin furnizarea de note informative, în caz contrar, urmând să fiu supus unei atente monitorizări, să îmi fie îngrădit dreptul la muncă (prin destituirea din funcția avută), dar și să îmi fie interzis să mă mai antrenez, să plec din țară pentru campionate, antrenamente, stagii de pregătire. 

Am fost «racolat» în mod obligatoriu, pentru că nu mi s-a lăsat impresia că aș putea refuza. Mai mult, am fost amenințat cu pericole iminente pentru siguranța și libertatea în cazul în care aș fi refuzat”, a afirmat acesta. 

Bărbatul a mai spus că nu a pus niciodată în pericol nicio persoană dintre cele cu privire la care a furnizat informații, iar notele semnate de el „aveau un caracter informativ general” și nicio persoană nu ar fi avut de suferit în urma acestora. 

Documentele descoperite în arhivă demonstrează însă că informările semnate de Manea au avut consecințe negative asupra colegilor de muncă ai acestuia, care au fost urmăriți informativ, iar cei despre care a susținut că doreau să plece din România nu au mai primit aprobări pentru vizite în străinătate. 

„Orice notă informativă referitoare la starea de spirit a cetățenilor era exploatată operativ și mai ales era semnalată superiorilor ierarhici, care dispuneau deschiderea unor dosare individuale de urmărire, individuale sau de grup. Denunțarea de către pârât a existenței unor persoane care criticau modul de desfășurare a activității în cadrul întreprinderii și apreciau nivelul de viață din Occident, se înscria în sfera delaţiunilor ce se refereau la atitudini potrivnice regimului și care erau de natură a produce consecințe negative asupra celor vizați”, au mai afirmat reprezentanții CNSAS.

„A îngrădit drepturile şi libertăţile fundamentale”

Magistratul care a judecat cauza a admis probele prezentate și a precizat că Vasile Manea ar fi trebuit să aibă o atitudine prudentă şi să ia în calcul şi ipoteza în care Securitatea nu cunoştea atitudinile/opiniile persoanelor denunţate. 

„Atât timp cât nu a procedat în această manieră, acesta a dovedit că nu este interesat de posibilele efecte negative ale informaţiilor sale şi, prin urmare, a vizat îngrădirea dreptului la viaţă privată al celor denunţaţi, conştientizând că există riscul ca informaţia pe care o furnizase să ducă cel puţin la verificări şi investigaţii efectuate de Securitate asupra celor denunţaţi şi, astfel, la încălcarea dreptului acestora la viaţă privată. 

Relevantă este activitatea concretă desfăşurată de persoana verificată în relaţia cu Securitatea, iar nu activitatea desfăşurată de ofiţerii de Securitate, ulterior primirii informaţiilor de la persoana verificată”, a susținut judecătorul. 

Instanța a concluzionat că, prin activităţile desfăşurate, informatorul Vasile Manea „a îngrădit drepturile şi libertăţile fundamentale, garantate chiar de legislaţia din acea vreme, iar îngrădirea drepturilor s-a produs în momentul în care a dat informaţii cu privire la anumite persoane, dar şi cu privire la persoane din proximitatea acestora, furnizând informaţii despre discuţiile purtate de aceştia şi de intenţiile lor”. 

În 26 august 2025, Manea a contestat hotărârea Curții de Apel București, dosarul urmând a fi înaintat la Înalta Curte de Casație și Justiție. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.