Revolta femeilor europene care reinventează tehnologia: “Abia aştept să nu mai fie nevoie de o categorie specială de premii pentru femeile antreprenoare!”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Domeniul digital este încă puternic dominat de bărbaţi, dar Europa se poate lăuda cu o generaţie puternică de antreprenoare ale căror start-up-uri îşi propun să schimbe lumea în bine. Spunem astăzi o parte din poveştile acestor femei şi idei.
Cuprins:
- Dezechilibrul de gen din IT şi tehnologie se adânceşte, cu efecte vizibile
- Cum se poate pierde mai puţină apă în sistemele de irigaţii
- Inteligenţă artificială şi mai puţine erori în diagnosticarea cancerului
- O aplicaţie pentru miliardele de oameni fără adresă
- Mâncare de la imprimanta 3D: mai puţin SF decât sună
- La nivel european, doar un sfert din locurile de muncă din sectorul digital sunt ocupate de femei - indică un raport al Comisiei Europene, din 2018.
- Într-o companie ca Facebook, doar 36% din posturi erau ocupate de femei, în vara lui 2018.
- “Abia aştept ca această categorie de premii să nu mai fie necesară”, mărturiseşte Lynette Kucsma, una dintre femeile nominalizate recent la premiul Woman Award oferit de EIT, o structură a Uniunii Europene menită să impulsioneze inovaţia şi start-up-urile din tehnologie.
- Dacă mai multe femei ar intra în sectorul digital, afacerile lor ar genera o creştere a PIB de miliarde de euro pe piaţa europeană, estimează specialişti ai Comisiei Europene.
Dezechilibrul de gen din IT şi tehnologie se adânceşte, cu efecte vizibile
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, sute de femei din SUA au fost angajate să rezolve calcule care au ajutat aliaţii să câştige războiul. În anii ’50, programarea software era văzută drept “muncă de femei”, alternativă la vocaţia masculină a dezvoltării de hardware.
Însă revoluţiile software a provocat o nouă goană după aur în Silicon Valley, iar atenţia bărbaţilor a început să se mute de la hardware la software. Mass-media a promovat intens imaginea geniului tech masculin, prin personaje ca Steve Jobs şi Bill Gates. Aşa că balanţa de gen s-a inversat din nou.
În universităţile americane, procentajul femeilor care studiază informatică este astăzi de două ori mai mic decât în anii '80, când era de 37%.
Disparitatea de gen, în sectorul tehnologic, este evidenţiată în raportul “Women in Digital Age”, realizat de Comisia Europeană în 2018. De-aici aflăm, de pildă, că există de 4 ori mai mulţi absolvenţi de sex masculin de studii superioare în domeniul IT decât femei.
Mai apoi, pe piaţa muncii există de 3 ori mai mulţi bărbaţi decât femei angajate în sectorul digital.
16,1 miliarde de euro pierde economia europeană, din cauza fenomenului în care femeile abandonează locurile de muncă din sectorul digital. (sursa)
În sectorul digital din Europa, din 3 antreprenori doar una este femeie. Însă, în ciuda procentajului scăzut, raportul Comisiei arată că start-up-urile din digital deţinute de femei au şanse mai mari să fie de succes decât cele deţinute de bărbaţi. Investiţiile în start-urile fondate de femei sunt mai rentabile cu 63% decât cele în start-up-uri cu fondatori exclusiv bărbaţi.
Cum se poate pierde mai puţină apă în sistemele de irigaţii
Sara Guimarães Gonçalves este o tânără antreprenoare care a crescut la o fermă din Portugalia, iar în octombrie, la Budapesta, a primit Woman Award din partea European Institute of Innovation and Technology, un organism al UE menit să stimuleze inovaţiile din domeniul digital şi să ajute Europa să devină competitivă în cursa din tech faţă de SUA sau China.
Start-up-ul Sarei este o platformă care economiseşte semnificativ apa folosită în irigaţii, folosind metode de calcul bazate atât pe prognozele meteo, cât şi pe starea în care se găsesc plantele.
Apa utilizată în sistemele de irigaţii reprezintă 70% din apa proaspătă folosită zilnic. Ideea dezvoltată de echipa Sarei permite economisirea până la 40% din acest volum de apă.
“Impactul în societate este uriaş; anul trecut am reuşit să economisim peste 146.000 de metri cubi de apă într-o comună în care am instalat aplicaţia. În plus, practic soluţia poate fi implementată în orice fermă, grădină sau infrastructură de irigaţie”, spune Sara.
Inteligenţă artificială şi mai puţine erori în diagnosticarea cancerului
Maria Sievert este o tânără de 30 de ani din Germania. Blondă, zveltă şi zâmbitoare, îţi poate vorbi cu orele despre problemele cu care se confruntă laboratoarele de anatomie patologică şi cum şi-a propus să scadă rata de diagnosticare greşită a cancerelor. Cu gândul ăsta, ea şi soţul ei au fondat start-up-ul Inveox, în jurul unei idei simple. Vor să automatizeze şi să digitalizeze inteligent diagnosticul histopatologic, pentru cancer şi nu numai.
Povestea Mariei a început când a cunoscut o femeie care primise un diagnostic teribil, un tip foarte agresiv de cancer mamar.
Şi la 48 de ore după ce sânii îi fuseseră îndepărtaţi chirurgical, laboratorul de anatomie patologică şi-a dat seama că avusese loc o încurcătură cu altă pacientă. De fapt, această femeie nu avusese cancer niciodată. Iar această încurcătură în date care putea fi prevenită cu tehnologie modernă. Maria, pentru Libertatea:
La rândul său, partenerul Mariei, Dominik, a început să studieze biotehnologie moleculară după ce şi-a pierdut bunicul din cauza cancerului.
Amândoi voiau să construiască instrumente prin care să-i ajute pe medici să-i ajute, la rândul lor, pe pacienţi.
“Mi-amintesc prima vizită într-un laborator de anatomie patologică şi ştiu c-am fost şocată. Astăzi putem urmări aşa uşor un colet pe care îl aşteptăm, fiindcă îi este alocat un număr de identificare. Însă în laborator, totul, inclusiv probele, era gestionat cu hârtii scrise de mână, cu risc mare de-a eticheta sau organiza greşit nişte informaţii”, a povestit Maria pentru Libertatea.
Soluţia dezvoltată de echipa Mariei include un software ce foloseşte inteligenţa artificială pentru a creşte rata diagnosticelor corecte şi a limita numărul de erori, dar şi un aparat şi recipiente speciale pentru gestionarea probelor.
Mai exact, anatomopatologul introduce datele pacientului în acest soft: toate informaţiile necesare pentru a pune un diagnostic (de la istoricul personal, familial, la ce suspectează medicul că boala ar putea fi etc). Mai apoi, probele pacienţilor vor fi prelucrate în recipiente speciale care permit manipularea de un aparat ce automatizează citirea lor, dar şi scanează şi fotografiază la înaltă performanţă mostrele.
Cu ajutorul software-ului, imaginile sunt apoi comparate - şi aici intervine inteligenţa artificială - cu întreaga bază de date de imagini din sistem. Softul învaţă să interpreteze tot mai bine aceste imagini, iar asta pavează calea spre un diagnostic automatizat.
Cu sistemul lor, Maria şi Dominik vor, pe termen mediu, să reducă masiv eroarea umană din laboratoare, mai ales, încurcăturile de mostre sau de date ale pacienţilor, care, potrivit unui studiu realizat la Universitatea din Pittsburgh, poate ajunge şi la 15% în unele laboratoare.
Sistemul e deja implementat în 40 de laboratoare din Germania şi urmează să fie adus în Spania, Marea Britanie, Italia, Elveţia sau Polonia.
Pe termen lung, scopul inovaţiei este perfecţionarea diagnosticului.
Cu cât vom avea mai multe date şi imagini cu atât vor fi mai buni şi algoritmii noştri şi vom putea furniza mai multă informaţie medicilor pentru diagnostic.Maria Sievert, antreprenoare:
O aplicaţie pentru miliardele de oameni fără adresă
Aproape 4 miliarde de oameni nu au o adresă fizică în adevăratul sens al cuvântului, fie pentru că trăiesc în comunităţi izolate sau în zone în care lipsesc numele străzilor din zonă, numerele locuinţelor sau codurile poştale.
După ani buni în care a lucrat la dezvoltarea de aplicaţii de e-health pentru ţări ca Uganda şi Afganistan, Karoline Beronius (Suedia) era frustrată de blocajele pe care milioane de locuitori din aceste ţări le întâmpinau în accesarea de servicii medicale, tocmai pentru că nu aveau o adresă oficială în relaţia cu autorităţile.
Şi nu era singura problemă. Lipsa unei adrese exacte face imposibilă înregistrarea ca votant, ca şofer, îngreunează accesarea de servicii de urgenţă, dar şi lucruri mai banale precum primirea unui colet. Şi incredibil sau nu, “aproape jumătate din populaţia lumii se află în această situaţie. Şi nu este doar o problemă a ţărilor sărace. Inclusiv în ţara mea, în Suedia, pe insule se întâmplă la fel”, a spus Karoline pentru Libertatea.
Sunt oameni pentru care adresa nu este de tip: strada X, numărul Y, ci: în spatele benzinăriei, a treia stradă după măslin, pe unde era cândva biserica. Karoline Beronius, antreprenoare, Suedia:
Aşa că a dezvoltat o aplicaţie mobilă Addressya, prin care utilizatorul îşi poate construi o adresă exactă şi completă, pe care să o folosească în relaţia cu guvernul, companiile şi alte persoane. “Şi îi oferă şi control total asupra datelor sale, el decide cu cine le împărtăşeşte”, explică Karoline.
În urmă cu şase ani, echipa sa a lansat aplicaţia în Rwanda, în baza unui colaborări cu autorităţile. “Planul este însă să extindem utilizarea aplicaţiei la nivel global cât mai curând, pentru că este o problemă urgentă, din Rwanda până în Japonia sau Suedia”, explică antreprenoarea suedeză.
Mâncare de la imprimanta 3D: mai puţin SF decât sună
O dovadă în plus că astăzi poţi printa absolut orice 3D este Foodini, dispozitivul realizat de compania lui Lynette Kucsma (SUA), o imprimantă de mâncare proaspătă, cu care poţi face de la pizza la sculpturi de ciocolată, cereale sau ravioli.
În aparenţă, Foodini nu e foarte diferit de alte imprimante 3D. Doar că, în loc de plastic, înghite şi modelează alimente fresh. Nu le găteşte propriu-zis, dar le prelucrează, modelează şi le poate încălzi.
“Ideea nu chiar aşa de nebunească precum pare. Dacă mănânci orice mâncare procesată pe care o cumperi din supermarket, probabil că deja mănânci într-un fel mâncare tipărită 3D”, crede Lynette. “Noi am luat conceptul dintr-o fabrică de alimente procesate, l-am miniaturizat şi am creat un instrument de folosit în bucătărie, dar cu marea diferenţă că poţi folosi ingrediente proaspete, nu capsule deja procesate, ca la un espressor de cafea, de exemplu. Deci e o propunere mai sănătoasă”.
https://www.youtube.com/watch?v=mHbuBOSpQys&list=PLMBLoSYpQfBUOPgbv7NG33Iq8M7TxY2bE
Lynette îşi explică destul de cumpătat produsul. Nu crede că ar trebui să te apuci să îţi printezi 3D toată mâncarea, odată ce produsul ei va fi disponibil în hypermarket. “Dar sunt lucruri pe care ţi le cumperi gata procesate, fiindcă îţi par prea dificil de făcut de la zero, precum biscuiţii, ai putea să îi printezi şi ar fi mai rapid şi mai curat”, explică antreprenoarea. De exemplu, imprimanta de mâncare “tipăreşte” biscuiţii săraţi în vreo 20 de secunde, o pizza personalizată în vreo 5 minute - viteza este determinată de ingredientele folosite şi de forma pe care vrei să o obţii. Pentru o sculptură complicată de ciocolată poţi aştepta chiar şi câteva ore.
Softul dispozitivului este conectat la internet, aşa că poate fi updatat automat, ca la un telefon mobil.
Momentan, start-up-ul a început să vândă produsul doar către bucătăriile profesionale (restaurante şi nu numai), dar planul este ca, în câţiva ani, Foodini să fie disponibil şi pentru publicul larg, ca aparat electrocasnic de bucătărie.
Lynette a fost nominalizată, la rândul ei, la premiul Woman Award, la fel ca Sara şi Maria. “Ideal ar fi să ajungem la momentul în care nu mai este nevoie de aceste premii pentru femei. Pe de-o parte, este o onoare să fiu nominalizată şi sper că noi vom fi un exemplu şi vom motiva alte femei să îşi înceapă propriile companii în digital”
https://www.youtube.com/watch?v=Q7KquBN60f8
Pe de altă parte, abia aştept ziua când nu va mai exista o categorie specială pentru femeile antreprenoare.Lynette Kucsma, antreprenoare, SUA:
Lynette lucrează în tehnologie din anii ’90 şi spune că, într-un fel, deja s-a obişnuit cu dominarea sectorului de către bărbaţi.
“Încerc să mă uit la provocările cu care mă confrunt nu din perspectiva unei femei, ci din perspectiva unui antreprenor. De exemplu, sunt ţări în care normele culturale spun că e mai bine să trimiţi un bărbat la negocieri, că aşa este aşteptat - şi atunci am avantajul că la acele întâlniri poate merge cofondatorul companiei, care este bărbat. Dar este un echilibru. Alteori încerc să văd partea pozitivă. La un eveniment tech, de obicei este plin de bărbaţi, aşa că la baia pentru femei cozile sunt foarte, foarte mici.”
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/p_Wk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2U4bU1CcVB3RzU2S2txdDk1ck1xVmdoQ05RTzgxYTg5U2sxemUwWE4uanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Raiul pe pământ! Cum arată casa cu 5 camere a Mirelei Vaida: Living cu perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 € [27 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
