Rezultate catastrofale la concursul pentru șefia agenției care se ocupă de spitalele regionale: cea mai mare notă a fost 4. Secretarul general, acuzat că și-a asumat ilegal funcția de președinte

Patru candidați respinși

Toți candidații (doi pentru funcția de președinte și doi pentru funcția de vicepreședinte) au fost respinși la proba de susținere a interviului și prezentare a proiectului de management. În urma contestațiilor, punctajele au fost reduse drastic, cea mai mare notă fiind 4.1. Celelalte note finale au fost sub 3.

Surse din interiorul ANDIS susțin că în lipsa unui președinte și a unui vicepreședinte, cărora le-au expirat mandatele fără ca ministrul Alexandru Rogobete să numească pe altcineva în loc, conducerea agenției ar fi fost asumată ilegal de secretarul general al instituției. Libertatea a vorbit cu doi specialiști în drept administrativ pentru a explica pașii de urmat în cazul unui astfel de vid de putere. 

Un concurs finalizat cu note de 2 și 4

Niciunul dintre candidații pentru șefia ANDIS nu a reușit să obțină 70 de puncte, nota minimă pentru a fi admis pe un post de președinte sau vicepreședinte. Libertatea a dezvăluit că în urma primei probe, cea a dosarelor, punctajul unui candidat la funcția de președinte a crescut de la 60 la 100 de puncte. 

O situație spectaculoasă a fost înregistrată, însă, și după susținerea interviului și prezentarea proiectului de management. Niciunul dintre candidați nu a reușit să obțină notă de trecere. Pentru postul de președinte, unul dintre candidați a fost respins cu 65 de puncte, iar altul a obținut doar 38 de puncte. 

La concursul pentru funcția de vicepreședinte punctajele celor doi candidați au fost 59, respective 57. 

În urma contestațiilor, notele acordate de comisia de concurs au fost diminuate drastic de comisia de contestație. Astfel, unuia dintre candidații la postul de președinte i-a fost redus punctajul de la 65 la 41.08, iar celui care a obținut inițial 38 de puncte i-a scăzut nota la 20.39. 

Și candidații pentru funcția de vicepreședinte au fost depunctați masiv în urma contestațiilor. Unuia dintre ei i-a fost redus punctajul de la 59 la 21.36, iar celui de-al doilea de la 57 la 27.08. 

Practic, din cei patru candidați trei au luat note sub 3 din 10, iar unul a luat puțin peste 4. Aceste note au dus în situația ca toți candidații la șefia unei agenții strategice a statului român, care se ocupă de construirea spitalelor regionale, să fie respinși. 

„Consider rezultatul în totală neconcordanță cu pregătirea mea”

Unul dintre cei doi candidați la funcția de președinte ANDIS a fost Simona Irina Cojocaru, director la Direcția Implementare Proiecte din cadrul ANDIS. Surse din ANDIS au declarat că Irina Simona Cojocaru a ajuns în agenție în urmă cu câteva luni, de la RAJA Constanța, unde ar fi fost șefa fostului președinte al ANDIS, Daniel Pavel.

Contactată de Libertatea pentru a explica rezultatul pe care l-a obținut la concursul pentru șefia agenției care se ocupă de construirea spitalelor regionale, Irina Simona Cojocaru a declarat că în urma punctajului acordat de prima comisie de concurs a solicitat lămuriri despre modul în care a fost punctată, dar nu a primit „nicio informație relevantă”.

„Nu cunosc cum m-au evaluat. Consider rezultatul în totală neconcordanță cu pregătirea și experiența mea profesională. Ce e drept, în ceea ce privește activitatea ANDIS, evident, am o experiență mică. Nu am intrat în rândul celor de la ANDIS de foarte multă vreme, dar nu e nimic nou în ceea ce se întâmplă acolo. Experiență pe finanțări nerambursabile am destulă. Și aceasta e la fel ca celelalte, nu e nimic nou sub soare. Rezultatul e cel pe care îl cunoașteți și dumneavoastră”, a declarat Irina Simona Cojocaru, care nu a putut explica diminuarea punctajelor după contestații. „Nu pot să răspund în numele comisiilor. Asta e decizia lor”, a mai declarat Cojocaru. 

Surse Libertatea au declarat că fostul președinte ANDIS, Mihai Daniel Pavel, despre care informații inițiale au arătat că s-a înscris la concursul pentru funcția de președinte, ar fi decis în ultimul moment să se înscrie la concursul pentru un post de vicepreședinte. 

Acesta nu a putut fi contactat pentru un punct de vedere referitor la rezultatele dezastruoase de la concurs. Surse din interiorul agenției au declarat că ceilalți doi candidați au fost Cornel Botoroagă (pentru președinte), fost șef de serviciu în ANDIS, și Octavian Pelin (pentru vicepreședinte), funcționar în cadrul MIPE. 

Libertatea i-a solicitat un punct de vedere pe tema rezultatelor dezastruoase de la concursul pentru conducerea ANDIS și ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete. De asemenea, Libertatea l-a întrebat pe ministru cine va prelua conducerea ANDIS. Ministrul a transmis că va oferi un punct de vedere, dar până la publicare Alexandru Rogobete nu a oferit un răspuns. 

Secretarul general, acuzat că și-a însușit ilegal funcția de președinte al ANDIS

Din data de 20 octombrie 2025, mandatul fostei conduceri a expirat fără a putea fi prelungit. În lipsa unui ordin al ministrului Sănătății care să desemneze un nou președinte și vicepreședinte, conducerea ANDIS a fost preluată de secretarul general al instituției, Florin Silitră, detașat din Ministerul Mediului la ANDIS. Potrivit unor documente intrate în posesia Libertatea, Silitră a semnat mai multe acte cu mențiunea „pentru președinte”. 

Surse din interiorul ANDIS susțin că preluarea conducerii agenției de către Silitră, în lipsa unui ordin de ministru, s-a realizat ilegal, secretarul general fiind acuzat chiar de uzurpare a funcției.

Concret, sursele Libertatea spun că potrivit unui articol din OUG 76/2022, privind înființarea ANDIS, în cazul în care funcțiile de președinte și vicepreședinte al ANDIS sunt vacante în mod simultan, până la numirea persoanelor în funcția de președinte și vicepreședinte al ANDIS, „ministrul Sănătății numește prin ordin persoanele care să îndeplinească cu caracter temporar atribuțiile președintelui ANDIS, respectiv ale vicepreședintelui, pentru o perioadă maximă de 6 luni, termen în care Ministerul Sănătății are obligația de a organiza concurs”.  

În lipsa acestui ordin, susțin surse din interiorul ANDIS, Silitră nu ar fi putut preluat conducerea instituției. Aceleași surse au mai explicat că, în acest caz, articolul din Codul Administrativ care prevede că secretarul general al unui minister îndeplinește calitatea de ordonator principal de credite şi de reprezentant legal, pe perioada vacanţei funcţiei de ministru, nu poate fi aplicat în acest caz pentru că există o legislație specială care prevede pașii care trebuie urmați în cazul vacantării funcțiilor de președinte și vicepreședinte. 

„În dreptul administrativ legea specială, ordonanța privind înființarea, organizarea și funcționarea ANDIS în acest caz, are prioritate în fața normelor generale (Codul Administrativ)”, a explicat o sursă din interiorul ANDIS. 

Aceeași sursă a mai arătat că „un ordin de ministru era obligatoriu pentru a valida numirea temporară a unei persoane ca reprezentant legal”. „Fără acest act, nu se poate considera că persoana respectivă are autoritate legală pentru a acționa în numele ANDIS”, a mai explicat o sursă din interiorul instituției care a dorit să rămână anonimă.

Potrivit sursei din agenție, actele semnate de secretarul general „pentru președinte”, în lipsa unui ordin de ministru care să îl numească, ar putea fi lovite de nulitate „pentru lipsa competenței materiale și funcționale”.

Explicațiile secretarului general Florin Silitră

Contactat de Libertatea, secretarul general al ANDIS, Florin Silitră, a declarat că acuzațiile la adresa lui reprezintă „aspecte care sunt deja hărțuire, în afara Codului Administrativ”. „Nu vreau să intru în niciun conflict, în nicio relație de confruntare. Fiecare face cum consideră. Mergem în continuare. Nu mă deranjează. Noi punem la dosar și am dreptul să mă apăr în instanță”, a declarat Silitră. 

Florin Silitră a declarat că și-a asumat conducerea ANDIS în mod legal. „Noi nu suntem pe persoană fizică aici. Suntem funcționari publici care avem obligația de a respecta cadrul legislativ incident care permite așa ceva. Vă rog respectuos să vi se aducă la cunoștință de aceeași persoană care înregistrează fără acordul meu toate discuțiile și preia această atitudine pe persoană fizică ce spune Ordonanța 76, normele de aplicare, Ordonanța 857 și Codul Administrativ”, a mai spus Silitră. 

Secretarul general al ANDIS susține că este de 21 de ani în administrație și „nu și-ar permite niciodată luxul” de a-și asuma conducerea ANDIS pe persoană fizică.

„Domniile lor (n.r. fosta conducere) au dat un examen, nu au luat examenul, ce face instituția? Moare de la sine? Nu mai funcționează? Ce se întâmplă când ordonatorul de credite nu este numit prin ordin? Nu se achită facturi? Eu sunt convins că domnul ministru știe exact în timp real ce se întâmplă și va numi cât mai curând posibil noul președinte”, a mai declarat Florin Silitră pentru Libertatea. 

Până la data redactării articolului, ministrul Alexandru Rogobete nu a emis un ordin pentru desemnarea unui nou președinte ANDIS. 

Specialiști în drept administrativ, despre situația de la ANDIS

Contactat de Libertatea, avocatul Cristian Clipa, profesor de drept administrativ la Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara, a explicat că, de principiu, legea specială (OUG de înființare a ANDIS în acest caz) are prioritate în fața legii generale (Codul Administrativ). 

„Tot atât de adevărat este și faptul că, pentru ca o lege specială să deroge de la legea generală, e nevoie ca această lege specială să cuprindă în conținutul ei o dispoziție expresă, care să spună, de pildă, ceva de genul «prin derogare de la…». Dacă nu avem de-a face cu o dispoziție expresă prin care să se deroge de la legea comună sau generală, această lege comună sau generală exercită o funcție normativă supletivă, în sensul că legea generală sau comună, completează în mod natural legea specială”, a explicat Cristian Clipa pentru Libertatea.

Specialistul în drept administrativ a mai spus că „dacă nu avem în legea specială o dispoziție expresă care se deroge de la codul administrativ, atunci acest cod administrativ completează în mod natural actul normativ special”. 

„Dacă legea specială este ulterioară Codului Administrativ, sub rezerva de a avea o dispoziție expresă care să instituie o regulă derogatorie de la Codul Administrativ, într-adevăr se aplică prevalent legea specială”, a mai declarat Clipa.

Expertul de la Timișoara susține că în cazul concret de la ANDIS, dacă ministrul nu a emis un ordin pentru desemnarea temporară a unui președinte „se aplică principiul continuității din materia serviciilor publice”. 

„Asta înseamnă că un cap executiv de la nivelul instituției de care dumneavoastră vorbiți trebuie să exercite funcția de conducător. Pentru că dacă ministrul rămâne în pasivitate, că-i culpabilă sau nu, asta e o altă discuție, putem imagina ipoteza unei instituții a administrației publice care să rămână fără cap executiv? Nu. Atunci, de principiu, demnitarul sau funcționarul public cu cea mai înaltă poziție în interiorul acelei instituții ar trebui să asigure continuitatea în materia conducerii respective instituții publice. Asta nu înseamnă că acel om emite niște acte în afara cadrului legal”, a mai declarat avocatul timișorean. 

„Sunt alții care exercită atribuții de conducere”

Specialistul în drept administrativ susține că în astfel de situații, atât demnitarii, cât și funcționarii publici sunt îndreptățiți să exercite prerogative de putere publică. 

„Deosebirea dintre ei este că demnitarii sunt de regulă numiți sau aleși în considerarea unui suport politic, în timp ce funcționarii publici ocupă pozițiile profesionale în urma verificării competențelor lor. Prin urmare, funcționarul public are un înveliș mai degrabă tehnic, tehnicizat, în timp ce demnitarul are un înveliș mai degrabă politic. Dar, în egală măsură, atât funcționarul public cât și demnitarul, spre deosebire de personalul contractual care iese din această discuție, exercită întotdeauna prerogative de putere publică ale autorității sau instituției în care își desfășoară activitatea, inclusiv prerogative de numire cu titlu permanent sau temporar a altor persoane în funcție publică”, a explicat Cristian Clipa pentru Libertatea. 

La rândul său, profesorul de drept administrativ Anton Trăilescu a explicat că „acolo unde este lege specială se aplică cu prioriate legea specială”. „E adevărat că trebuie asigurată continuitatea serviciului public, dar asta nu înseamnă că nu poate funcționa instituția respectivă dacă nu are numit șeful suprem. Agenția funcționează în continuare. 

Sunt alții care exercită atribuții de conducere pentru că președintele nu este singurul care are atribuții de conducere. În baza principiului continuității serviciului public nu se poate face o numire ilegală”, a declarat Anton Trăilescu, potrivit căruia, până la numirea unui nou președinte, secretarul general ar putea asigura conducerea instituției. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.