România, țara din UE care a închis cel mai mult lumina. Cum a fost posibilă reducerea consumului cu 15%
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Sistemul energetic european a trecut cu bine peste o iarnă agitată, arată cel mai recent raport al think tank-ului dedicat energiei Ember, citat de InfoClima. România este printre puținele țări, alături de Slovacia și Grecia, care și-au atins sau depășit obiectivul de reducere a cererii lunare de energie electrică cu 10%.
Cuprins:
Pe măsură ce Europa se îndrepta spre sfârșitul anului 2022, criza gazelor naturale, combinată cu producția scăzută de energie nucleară și hidroelectrică, a dus la îngrijorări cu privire la modul în care țările vor menține lumina aprinsă pe timp de iarnă. Însă retrospectiva ultimelor șase luni arată că sistemul energetic european a trecut cu succes peste furtună, scrie cercetătorul în politici de energie Mihnea Cătuți, pentru InfoClima.
A fost prima iarnă când producția de cărbune și gaze a generat mai puțină energie decât sursele regenerabile
O scădere semnificativă a cererii de energie electrică, combinată cu o ofertă record de energie electrică din surse regenerabile, a împiedicat UE să se întoarcă la combustibilii fosili în această iarnă.
Dat fiind contextul politic european, subiectul „revenirii la cărbune” a fost des speculat pe agenda publică. Totuși, producția de cărbune și de gaze a scăzut brusc chiar și în perioada 2022-2023, generând pentru prima dată în timpul iernii mai puțină energie decât sursele regenerabile.
Având în vedere că producția de combustibili fosili a scăzut, emisiile din sectorul energetic al UE în timpul iernii au fost cele mai mici din istorie.
De ce a scăzut consumul de energie în UE?
Conform raportului Ember, România a fost unul dintre cele trei state care au reușit să-și reducă cererea lunară de energie electrică cu 10% față de media ultimilor cinci ani, atingând în acest fel obiectivul european. De unde scăderea de consum în România, dar și în celelalte state membre?
Procentual, cel mai mult au scăzut consumatorii casnici, ceea ce arată eforturile depuse de cetățeni pentru reducerea consumului propriu, fie că a fost prin utilizarea mai responsabilă a energiei, fie prin investiții de diferite dimensiuni pentru schimbarea becurilor, a electrocasnicelor, dar și instalarea panourilor fotovoltaice pentru autoconsum.
Prețurile pentru consumatorii casnici au fost în mare parte plafonate, deci nu acesta a fost principalul motiv pentru micșorarea consumului. Mai degrabă, a fost o reacție defensivă a populației față de multiplele schimbări de reglementare și incertitudinea creată astfel, explică specialistul.
Producția industrială - cel mai mare consumator de energie electrică în termeni absoluți - nu a revenit la nivelul anilor 2018-2019, confruntându-se cu provocările economice cauzate de pandemia de COVID-19 și de creșterea prețurilor energiei ca urmare a războiului din Ucraina.
Analiza arată că au avut loc reduceri de consum și la nivelul autorităților publice, ca urmare a unor măsuri implementate de anumite ministere și UAT-uri pentru reducerea facturilor pentru energie electrică, însă impactul exact al acestora este dificil de cuantificat.
România are puține persoane care produc energie din surse regenerabile
Cel mai probabil este că trendul de reducere a consumului nu va continua, explică Mihnea Cătuți. În parte, pentru că România are momentan doar câteva zeci de mii de prosumatori (cel care nu doar consumă energie din rețeaua electrică, ci și produce energie din surse regenerabile). Este posibil să ajungem la finalul anului la borna de 100.000, adică mai puțin de 1,5% din totalul gospodăriilor din România. Impactul acestora asupra consumului total de energie electrică este încă mic.
Pe de altă parte, România este în plin proces de decarbonizare. Asta presupune electrificarea mai multor segmente ale economiei, cum ar fi transportul rutier, încălzirea locuințelor și chiar o parte din producția industrială. Cererea pentru energie electrică va crește vertiginos în următorii ani și va trebui satisfăcută prin capacități noi de producere a energiei electrice ieftine și curate, mai ales din surse regenerabile.
Tranziția către renunțarea la combustibili fosili
Europa a început primăvara cu o producție de cărbune în scădere în șase din cele șapte luni anterioare, cu niveluri de depozitare a gazelor la un nivel istoric ridicat și cu previziuni ale industriei privind creșterea continuă a energiei regenerabile.
„În timp ce Europa va fi bucuroasă să lase în urmă o iarnă dificilă, măsurile luate ar trebui să fie învățate pentru a informa tranziția accelerată către renunțarea la combustibilii fosili”, scrie cercetătorul.
Prețul petrolului este apropiat de cel precedent războiului, în timp ce prețul gazului este încă de două ori mai mare comparativ cu primăvara anului 2021.
Raportul Ember mai arată că:
- Aproape toate statele membre au redus cererea de energie electrică în timpul iernii, deși numai câteva au atins obiectivul de reducere voluntară de 10% stabilit prin legislație UE de urgență.
- În total, UE a economisit energie electrică în valoare de 12 miliarde de euro în timpul iernii.
- Pentru prima dată într-o perioadă de iarnă, sursele de energie regenerabile au generat o proporție mai mare (40%) din energia electrică din UE decât combustibilii fosili (37%).
- 17 state membre ale UE au redus cererea de vârf cu 5% sau mai mult.
- Dintre cele 18 țări din UE care continuă să utilizeze cărbunele pentru energie, 15 au redus producția de energie pe bază de cărbune în iarna anului 2022, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
- Atât producția de cărbune, cât și cea de gaze naturale au scăzut, la nivel european, în comparație cu iarna precedentă, cu 27 TWh (-11%) și, respectiv, 38 TWh (-13%).
