Cuprins:
„Șnur alb și roșu de mătase, lânică și bumbac, hârtie de ziar, semințe, fetru, ceramică, podoabe, lut, rotițe de ceas, metal, taste de computer, rășină sintetică, sticlă, email, argint, lemn, piatră și flori, etamină, mărgele, dantelă și tot atâtea tehnici și stiluri fac din Târgul Mărțișorului, ca de fiecare dată, o poveste de neratat”.
Aceasta este descrierea cu care oficialii de la Muzeul Național al Țăranului Român îi așteaptă pe cumpărători.
„Târgul Mărțișorului”, cu prețuri pentru toate buzunarele
Sunt sute de oameni care în ajunul zilei de 1 Martie s-au înghesuit pentru a cumpăra un mărțișor pe care să-l dăruiască celor dragi.
Vorbim de clasicele mărțișoare care costă trei, cinci lei, de broșe home-made, păpușele confecționate din pănușă de porumb, la tablouri în miniatură pictate manual care se vând cu 20 de lei.
:contrast(8):quality(75)/https://mediacdn.libertatea.ro/unsafe/870x0/smart/filters:format(webp):contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/whatsapp-image-2025-02-28-at-15-48-02-1.jpeg)
Nu lipsesc brățările cu obiecte din argint, insigne cu pisici și căței, dar și magneți special de purtat în piept, cu tot felul de mesaje.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_6f1514ba0124c54f52ce8157b9af774c.jpg)
Nu lipsește nici replica celebrului coif de la Coțofenești, furat în ianuarie din Olanda. Cu 40 de lei un astfel de mărțișor realizat de Alexandru Potecă poate să fie achiziționat din târg.
170 de participanți la „Târgul Mărțișorului”
Alături de participanții la târg se numără ca în fiecare an și școli, fundații, asociații, organizații care desfășoară acțiuni cu caracter umanitar pentru copii și sprijin pentru categoriile defavorizate.
„Cu peste 170 de participanți, invitați conform criteriilor de selecție ale târgului, continuăm tradiția ultimelor târguri organizate de Muzeul Național al Țăranului Român, dând publicului posibilitatea de a se întâlni cu o ofertă bogată prin unicitatea, creativitatea și diversitatea mărțișoarelor”, spun organizatorii.
Târgul nu este gratuit, ci trebuie plătită o taxă de intrare de 16 lei. Elevii, studenții și pensionarii plătesc doar 4 lei pentru intrare.
Nu lipsesc prăjiturile de casă și cozonacii din Bucovina
Oferta gastronomică vine cu produse „ce sunt mai aproape de conceptul de bucătărie naturală, chiar dacă zona reprezentată este rurală sau urbană”.
Ceaiuri și plante de leac din Dâmbovița, turtă dulce, prăjiturele de casă, cozonaci și alte produse de patiserie, miere, dulcețuri din Bucovina, Alexandria, Baia Mare, Odorheiu Secuiesc, Buzău, Ilfov.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c40b2b2848ca155b658226023f1fd567.jpg)
Toate acestea se găsesc la „Târgul Mărțișorului” de la Muzeul Național al Țăranului Român, deschis până pe 2 martie, între orele 10:00 – 18:00, în curtea interioară a MNȚR, pasaj și holul de intrare la Studioul „Horia Bernea”.
Care este legenda Mărțișorului
Ziua de mărțișor, 1 Martie, are două legende care dezvăluie care este legătura cu culorile clasice ale mărțișorului, alb și roșu.
Prima legendă spune că Soarele, pus de Dumnezeu să lumineze și să încălzească pământul, a fost furat de un zmeu timp de trei anotimpuri, până în timpul iernii, când un viteaz a mers să-l înfrunte pe zmeu și a eliberat Soarele.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/snur-martisor-legat-de-un-cires-1024x597.jpg)
În timpul luptei, viteazul a fost rănit, iar sângele i s-a scurs pe zăpada albă. După ce zăpada s-a topit, în locul respectiv au răsărit ghiocei, vestitori ai primăverii.
A doua legendă a mărțișorului povestește cum Primăvara, aflată la plimbare la marginea pădurii, a văzut un ghiocel pe care l-a îngrijit, i-a îndepărtat zăpada din jur, totul pentru a-l ajuta să crească.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_63ff26b6b598b5617b0e437fd354840b.jpg)
Însă primăvara a fost pedepsită de Iarna rece, care a trimis ger și zăpadă, iar ghiocelul a înghețat. Primăvara a vrut să-i țină de cald ghiocelului cu mâinile, dar s-a rănit la un deget și i-au curs câteva picături de sânge peste ghiocel și peste zăpada din jurul ei. Ghiocelul și-a revenit și astfel primăvara a învins iarna.
Obiceiuri de 1 Martie în diferite zone ale țării
Tradiția de mărțișor în Moldova spune că pe 1 Martie fetele sunt cele care dăruiesc mărțișoare bărbaților, iar aceștia le oferă femeilor mărțișoare pe 8 martie.
- În Dobrogea, mărțișorul se poartă până la venirea berzelor, apoi este aruncat spre cer, pentru ca norocul să fie mare și înaripat.
- În localități transilvănene, mărțișorul este purtat în primele două săptămâni ale lunii martie, după care acesta este atârnat de uși ori ferestre sau de coarnele animalelor domestice, deoarece se spune că astfel se pot speria duhurile rele.
- În Banat, fetele se spală cu zăpadă în ziua de 1 Martie, pentru a fi iubite mereu.
- În Bucovina există obiceiul ca de 1 Martie, părinții să lege copiilor și o monedă de argint ori aur de gât sau de mână. Moneda se leagă cu șnur roșu, un găitan din două fire răsucite din mătase roșie ori albă și se numește „mărțișor”, „mărțiguș” sau „marț”. Acest obicei este urmat pentru a le purta noroc copiilor și pentru a fi curați și sănătoși precum argintul la venirea primăverii.
Patru suspecți au fost reținuți, nici urmă de tezaur
Pe 25 ianuarie, Coiful de Aur de la Coţofeneşti și alte brățări dacice au fost furate de la Muzeul Drents, din Assen (Olanda).
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/01/gshtpf5wiaaj3r-1024x682.jpeg)
Până în acest moment obiectele nu au fost găsite! În urmă cu o săptămână, poliţia olandeză a arestat un al patrulea suspect în cazul furtului tezaurului dacic. Muzeul Drents din Assen a asigurat Coiful şi cele trei brăţări împrumutate din România pentru 5,8 milioane de euro.
Întreaga colecţie de 673 de obiecte a fost asigurată pentru peste 30 de milioane de euro. Guvernul olandez a garantat puţin peste 9 milioane de euro din această sumă.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_dc04e4043bfe24aab7dd9c781fc010ee.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_f1151644557da39f84fae40212b79fd1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_af0c59904225d71ef15faaab11d3f33f.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_d4520484ddf084e10d7da158a5f611a1.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_a20695f99c835f03267ac550f950ddd3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_9262cb220da9665332a12b7a96868828.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_3d3a74d6c89267c1d8db02f3f8bccb33.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_45063146cd597b758e5a7075e6501c45.jpg)