Cuprins:
Noul program va înlocui actuala viză EB-5, care oferă rezidență permanentă celor care investesc aproximativ 1 milion de dolari și creează cel puțin 10 locuri de muncă cu normă întreagă în Statele Unite. Deși inițial concepută pentru a sprijini regiunile cu dificultăți economice, viza EB-5 a fost criticată pentru riscurile pe care le-ar putea prezenta în materie de securitate națională și fraude.
Donald Trump a explicat că aceste „vize de aur” vor funcționa similar cu Green Card, permițând beneficiarilor să locuiască și să muncească permanent în SUA.
Vizele de aur la nivel global
Zeci de țări din lume au lansat programe similare, oferind rezidență sau cetățenie în schimbul unor investiții semnificative. Cu toate acestea, mai multe state europene au început să renunțe la aceste scheme, din cauza îngrijorărilor privind posibila utilizare a acestora în scopuri criminale și a efectului asupra pieței imobiliare.
Regatul Unit, Irlanda și Cipru și-au închis programele, iar Spania va opri acordarea vizelor de aur în aprilie. Grecia și Portugalia și-au modificat, de asemenea, cerințele pentru astfel de vize.
În 2019, Comisia Europeană a avertizat că aceste programe pot facilita spălarea de bani, evaziunea fiscală și corupția. După invazia Rusiei în Ucraina (2022), Uniunea Europeană a făcut presiuni asupra guvernelor pentru a elimina astfel de vize. Transparency International, o organizație neguvernamentală din Germania, a cerut interzicerea sau reglementarea strictă a acestor scheme.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_6f1514ba0124c54f52ce8157b9af774c.jpg)
De obicei, o viză de aur poate fi obținută prin investiții în proprietăți, fonduri de capital de risc sau donații către proiecte filantropice aprobate de guvern. În Uniunea Europeană, un avantaj al deținerii unei astfel de vize este libertatea de circulație în blocul comunitar, iar unele țări permit obținerea cetățeniei după câțiva ani de rezidență.
Malta, de 10 ani pe primul loc
Firma Henley & Partners, specializată în consultanță pentru obținerea acestor vize, publică anual două clasamente: Global Citizenship Program Index (pentru obținerea cetățeniei) și Global Residency Programs Index (pentru obținerea rezidenței).
Potrivit Global Citizenship Program Index 2025, cele mai atractive țări pentru obținerea cetățeniei prin investiții sunt:
- Malta – lider de 10 ani consecutiv
- Austria – cetățenie premium printr-o contribuție economică semnificativă
- Grenada
- Antigua și Barbuda
- Nauru, Saint Kitts & Nevis și Sfânta Lucia
- Dominica
- Turcia
- Egipt, Iordania și Macedonia de Nord
- Vanuatu
- Cambodgia
În ceea ce privește Global Residency Programs Index 2025, care analizează 26 de programe de viză de aur pentru rezidență, Grecia a devenit lider.
Interesul investitorilor, mai ales din SUA, a crescut semnificativ după ce Spania a anunțat închiderea programului său. Grecia oferă cerințe mai accesibile, iar procesarea cererilor este mai rapidă. Investiția minimă în imobiliare este de 250.000 de euro, dar poate ajunge la 800.000 de euro în zone premium, precum Atena.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c40b2b2848ca155b658226023f1fd567.jpg)
Clasamentul vizei de aur pentru rezidență în 2025:
- Grecia
- Elveția
- Portugalia, Italia și Regatul Unit
- Australia, Canada și Spania
- Emiratele Arabe Unite
- Ungaria (nou intrată în top)
- Luxemburg și Singapore
- Jersey și Panama
- Costa Rica (nou intrată în clasament)
Factorii luați în considerare în aceste topuri
Clasamentele vizei de aur iau în considerare factori precum:
- Cerințele de investiții
- Impozitele și regimul fiscal
- Calitatea vieții
- Reputația țării
- Timpul și eficiența procesării cererilor
În Panama, investitorii pot obține rezidența și ulterior cetățenia prin:
- Investiție imobiliară de 300.000 de dolari
- Investiție pe piața de capital de 500.000 de dolari
- Depozit bancar pe termen fix de 750.000 de dolari
- Investiții mai mici pentru cetățenii din „națiuni prietene”
În Costa Rica, investitorii pot obține rezidența prin:
- Investiții de cel puțin 150.000 de dolari în imobiliare, companii locale sau bursă
- Dovada unei pensii lunare de cel puțin 1.000 de dolari
- Venituri lunare de cel puțin 2.500 de dolari din afaceri sau investiții
Originea programului „viza de aur”
Aceste programe au devenit populare în Europa în 2012, pe fondul crizei economice. Țări precum Spania, Irlanda, Portugalia și Grecia au folosit vizele de aur pentru a atrage investiții străine și a crește veniturile guvernamentale.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_63ff26b6b598b5617b0e437fd354840b.jpg)
Însă, de-a lungul anilor, au apărut îngrijorări legate de corupție și speculații imobiliare. Raportul OCDE (2023) menționa că, deși aceste vize pot stimula economia prin investiții străine directe, ele pot deveni și un instrument pentru crimă organizată, spălare de bani și evaziune fiscală.
Un studiu Harvard a contestat impactul economic al vizelor de aur, concluzionând că investițiile atrase reprezintă doar o mică parte din fluxurile financiare globale. Totuși, alte analize sugerează că beneficiile economice ar putea fi mai mari decât se credea inițial.
În ciuda controversei, programele de vize de aur continuă să fie o opțiune atractivă pentru cei care își doresc mobilitate globală și oportunități de investiții.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_dc04e4043bfe24aab7dd9c781fc010ee.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_f1151644557da39f84fae40212b79fd1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_af0c59904225d71ef15faaab11d3f33f.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_d4520484ddf084e10d7da158a5f611a1.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_a20695f99c835f03267ac550f950ddd3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_9262cb220da9665332a12b7a96868828.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_3d3a74d6c89267c1d8db02f3f8bccb33.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_5f189f5cccbce731d19fbad6e8566289.jpg)