„El Nino este asociat în mod normal cu temperaturi-record la nivel global. Dacă acest lucru se va întâmpla în 2023 sau 2024 urmează să aflăm, dar cred că este foarte probabil”, a declarat Carlo Buontempo, directorul serviciul Copernicus al UE pentru schimbări climatice.
Modelele climatice sugerează o revenire la condițiile El Nino la sfârșitul verii boreale și posibilitatea dezvoltării unui El Nino puternic spre sfârșitul anului, a spus Buontempo.
Cel mai cald an din istorie a fost înregistrat până acum în 2016, coincizând cu un El Nino puternic, deși schimbările climatice au alimentat temperaturi extreme chiar și în anii fără fenomen.
Ultimii opt ani au fost cei mai calzi de când se fac înregistrări, fapt ce reflectă tendința de încălzire pe termen lung determinată de emisiile de gaze cu efect de seră.
Friederike Otto, lector superior la Institutul Grantham din Imperial College din Londra, a declarat că temperaturile alimentate de El Nino ar putea agrava efectele schimbărilor climatice pe care le suferă deja unele țările, inclusiv valuri de căldură severe, secetă și incendii.
„Dacă El Nino se dezvoltă, există șanse mari ca 2023 să fie și mai fierbinte decât 2016 – având în vedere că lumea a continuat să se încălzească pe măsură ce oamenii continuă să ardă combustibili fosili”, a spus Otto.
Oamenii de știință de la Copernicus au publicat joi un raport care evaluează extremele climatice pe care le-a experimentat lumea anul trecut, al cincilea cel mai cald an înregistrat.
Europa a cunoscut cea mai fierbinte vară înregistrată în 2022, în timp ce ploile extreme provocate de schimbările climatice au dus la inundații dezastruoase în Pakistan, iar în februarie, nivelul gheții din Antarctica a atins un nivel record. Temperatura medie globală a lumii este acum cu 1,2 C mai mare decât în vremurile preindustriale, potrivit Copernicus.