Care-s cei mai harnici români? Vezi statistica pe județe
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Care sunt cei mai harnici români? Datele Institutului Naţional de Statistică (INS), pentru agricultură – unde fără muncă nu obţii nimic -, arată că Banatul rămâne ”fruncea”, dar îi suflă în ceafă... Muntenia. În special Călăraşiul, Argeşul şi Dâmboviţa! Statisticile arată că cele mai mari minusuri în această ramură a economiei româneşti se înregistrează la capitolul bovine şi... la ţuica de prună.
Ultimele date statistici oficiale pe agricultură arată că cei mai buni crescători de animale din România sunt, de departe, timişenii, cu 113,656 tone de carne reprezentâtnd greutatea în viu a animalelor destinate sacrificarii.
Pe locul doi se află Călăraşiul, cu 69.575 de tone de carne. Ca efective, în ambele judeţe predomină păsările, urmate de porci şi oi. Bovinele sunt, să zicem aşa, foarte slab reprezentate. De unde beau românii lapte, nu se ştie!
La capitolul creşterea animalelor mai mişcă ceva judeţele Braşov, Bacău, Buzău, Prahova şi Dâmboviţa, în rest, cam slabă mişcare, în special în Harghita şi Covasna.
La capitolul cereale, evident că fruntaşele în top sunt judeţele din Câmpia de Vest, în special Timişul, apoi Bărăganul, respectiv Călăraşi şi Ialomiţa. Culturile predominante sunt porumbul şi grâul. Cea mai slabă producţie de cereale se înregistrează în Harghita, unde clima nu este prea prielnică.
Dâmboviţenii sunt cei mai buni legumicultori
Reprezentanţii de frunte ai legumiculturii se găsesc în Dâmboviţa, celebră prin serele sale, Galaţi (desigur, Matca şi Tecuci), Dolj, Timiş, Arad şi Iaşi. La coada clasamentului sunt Braşov, Harghita şi Covasna. Domină roşiile, ceapa şi vinetele, în această ordine.
În sfârşit, am ajuns la capitolul fructe. Aici există câteva date ciudate. Cel mai mari producător este judeţul Argeş, unde predomină... prunele! Argeşul este patria ţuicii de prună numită ”Ochii lui Dobrin”, înregistrată la OSIM.
Argeşenii sunt urmaţi de românii din Vâlcea şi Buzău, unde predomină tot prunele, apoi merele şi perele.
În mod straniu, în Maramureş şi Satu Mare, acolo unde se produce celebra horincă de prună, acest fruct nu mai este în atenţia pomicultorilor, pentru că maramureşenii preferă acum merele! La fel se întâmplă şi în judeţului Sălaj, unde se făcea cândva Turţul de Zalău!
Termenul ”palinka” s-ar putea să dispară şi el din Harghita şi Covasna, deoarece în cele două judeţe prunele nu mai sunt favoritele producătorilor de fructe, ei preferând merele.
Adevărul este că ţuica, în general, şi cea de prună, în special, lipseşte aproape cu desăvârşire din magazine, în locul ei rafturile fiind pline cu votcă şi whiskey. Ţuicarii au spus de multe ori că băuturile spirtoase realizate din fructe sunt accizate prea mult, la valoare de aproximativ 10 lei pe litru, ceea ce face nerentabilă producerea şi comercializarea lor.
Carpaţii de Curbură au rămas fără păduri!
Omul gospodar se vede şi după modul în care îngrijeşte mediul în care trăieşte, în special pădurea. Harta INS arată că cele mai împădurite judeţe din ţară sunt Suceava, cu 454.531.000 de hectare, Caraş-Severin, cu 411.390.000 hectare de pădure, apoi Hunedoara, Vâlcea, Argeş şi Bacău cu suprafeţe între 366.000.000 hectare şi 282.000.000 de hectare.
La capitolul păduri stau prost, în Carpaţii de Curbură, judeţele Covasna, Braşov, Vrancea, Buzău, Prahova, Dâmboviţa. În Carpaţii Occidentali au cam chelit munţii din judeţele Alba, Cluj şi Bihor Aici suprafeţele împădurite nu depăşesc 200.000.000 de hectare pe judeţ.
