Cuprins:
Deși lungimea sa de 18 kilometri este considerabil mai mică decât cei 50 de kilometri ai Tunelului Mânecii, proiectul se distinge prin faptul că va deveni cel mai lung tunel rutier și feroviar din lume, precum și cel mai lung tunel subacvatic.
Spre deosebire de tunelurile săpate prin roci solide, Fehmarnbelt este construit prin scufundarea unor secțiuni prefabricate din beton într-un șanț de pe fundul mării, unde sunt interconectate și acoperite.
Proiectul, planificat să se finalizeze în 2029
În februarie 2025, primele astfel de secțiuni au părăsit fabrica din Rødbyhavn, marcând începutul unei etape-cheie a proiectului, care este planificat să fie finalizat în 2029. Cu un cost estimat la 7,4 miliarde de euro (7,7 miliarde de dolari), proiectul implică utilizarea unor elemente de beton masive, fiecare măsurând 217 metri lungime, 42 de metri lățime și nouă metri înălțime, cu o greutate de 73.000 de tone, echivalentul a 10 Turnuri Eiffel.
În total, 79 de astfel de elemente standard și 10 elemente speciale mai scurte, de 39 de metri, destinate instalațiilor electrice, vor fi conectate între insula daneză Lolland și insula germană Fehmarn, la o adâncime de până la 40 de metri sub Marea Baltică.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_7a7f48dc9a7e24dfb4ed0eec993ee315.jpg)
Construcția este impresionantă
Construcția tunelului este impresionantă și prin dimensiunea unității de producție, care, împreună cu portul de lucru, acoperă 220 de hectare – echivalentul a peste 300 de terenuri de fotbal. În fabrica de la Rødbyhavn, elementele sunt realizate pe șase linii de producție, fiecare secțiune de 217 metri fiind finalizată la fiecare nouă săptămâni.
Fiecare element este format din nouă segmente de 24 de metri turnate în jurul unor structuri de oțel de armare, fiind apoi testate și echipate înainte de transport.

Pe lângă echipamentele necesare tunelului finalizat, sunt montate sisteme de monitorizare pentru a permite verificarea în timpul transportului și scufundării. De asemenea, elementele sunt prevăzute cu pereți etanși și rezervoare de balast pentru stabilitate și flotabilitate.
Prima plutire a unui element a avut loc cu succes la începutul lui februarie 2025, când bazinul superior al fabricii a fost umplut treptat cu un miliard de litri de apă de mare. Odată aflat la suprafața apei, elementul a fost remorcat în bazinul inferior, în pregătirea transportului către locația de instalare.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c97ddc17eaf1afd00816f56ff46e39d0.jpg)
Pregătiri pentru imersie
Imersarea primului element nu a fost încă programată, dar pregătirile sunt în desfășurare, inclusiv testarea unor nave special construite pentru acest proiect.
Două pontoane, „Ivy 1” și „Ivy 2”, vor juca un rol crucial în coborârea controlată a elementelor în șanțul de 12 metri adâncime și 100 de metri lățime, finalizat anul trecut.
Procesul de imersie, supravegheat dintr-o cameră de control, presupune utilizarea unor trolii cu sârmă de oțel cu o lungime totală de peste 200 de kilometri și a unor camere subacvatice, asigurând o poziționare cu o precizie de până la 12 milimetri.
Reduce timpul de călătorie
Tunelul Fehmarnbelt va reduce considerabil timpul de călătorie între Germania și Danemarca, scurtând traversarea de la 45 de minute cu feribotul la doar 10 minute cu mașina și șapte minute cu trenul. Astfel, un drum cu trenul între Hamburg și Copenhaga, care în prezent durează aproximativ cinci ore, se va reduce la jumătate.
Acest lucru va avea un impact semnificativ asupra turismului în Danemarca, făcând-o mai accesibilă pentru călătorii din Europa Centrală. Potrivit lui Mads Schreiner, director de piață internațională la VisitDenmark, noua conexiune ar putea stimula turismul auto, vacanțele urbane și călătoriile sustenabile.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_0e0373809393f8e35009913fe3f39a02.jpg)
Pe lângă beneficiile economice și turistice, proiectul a stârnit și preocupări privind impactul asupra mediului. În 2020 și 2022, instanțele germane au respins mai multe contestații legate de probleme ecologice. Femern A/S susține că ia măsuri pentru a minimiza impactul asupra habitatelor marine, inclusiv prin crearea unor noi zone naturale.
De exemplu, materialul excavat din fundul mării, în cantitate de 15 milioane de metri cubi, este utilizat pentru a extinde zonele de teren pe insulele Lolland și Fehmarn.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_b561b3218fba7a344e31fde522cf86c4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_f99e3287af49652c72d88369630d0562.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_c88ba091638839b7a0cea7a71b9cf5ad.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_c8f57001611f0a0f3fcdecd97efdd800.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_31b794dcfac0426cbe4ace85dcc071db.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_977ae7a613c185fff00174de53b4c553.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_ed6d4c5fb56d083b0dfe2cd6344a0b17.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_8f93aa321984730fce45c6d5437d00d5.jpg)