UE va importa în acest an volume record de gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia, în ciuda obiectivului declarat al statelor membre de a renunța la combustibilii fosili din Rusia până în 2027.
În primele șapte luni ale acestui an, Belgia și Spania au fost pe locul doi și trei în topul importatorilor de GNL rusesc, după China, potrivit unei analize a datelor din industrie realizată de Global Witness, o organizație neguvernamentală.
În general, importurile UE de GNL au crescut cu 40% între ianuarie și iulie anul acesta, comparativ cu aceeași perioadă din 2021, înainte de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.
Creșterea pleacă de la o bază scăzută, deoarece UE nu a importat cantități semnificative de GNL înainte de războiul din Ucraina, din cauza dependenței sale de gazul livrat prin conducte din această țară.
Dar ea este mult mai accentuată decât creșterea medie globală a importurilor de GNL rusesc, care a fost de 6% în aceeași perioadă, a precizat Global Witness.
Analiza ONG-ului se bazează pe datele companiei de analiză a industriei Kpler, care a arătat că UE importă cu aproximativ 1,7% mai mult GNL rusesc decât anul trecut, când importurile au atins un nivel record.
Global Witness a precizat că valoarea volumului de GNL importat din ianuarie până în iulie s-a ridicat la 5,29 miliarde de euro.
„Este șocant faptul că țările din UE au muncit atât de mult pentru a renunța la combustibilii fosili rusești livrați prin conducte, doar pentru a-i înlocui cu echivalentul expediat pe vapor”, a observat Jonathan Noronha-Gant, de la la Global Witness, citat de Financial Times.
„Nu contează dacă provine dintr-o conductă sau dintr-un vapor – asta înseamnă că firmele europene trimit miliarde de dolari în vistieria de război a lui Putin”, a spus el.
Dincolo de faptul că alimentează buzunarele Moscovei, statele europene se expun iarăși la orice decizie bruscă a Kremlinului de a reduce livrările, așa cum a făcut anul trecut, în cazul gazului prin conducte, au spus observatorii.
Alex Froley, analist în domeniul GNL la firma de consultanță ICIS, a explicat că importurile din Rusia vor continua, atâta vreme cât nu va exista o interdicție clară. El a adăugat că o interdicție a UE asupra importurilor de GNL ar provoca unele perturbări, dar că, în cele din urmă, „Europa ar putea găsi alți furnizori, iar Rusia alți cumpărători”.
Belgia importă volume mari de GNL rusesc, deoarece portul său Zeebrugge este unul dintre puținele puncte europene de transbordare a gazului de pe petrolierele utilizate în nordul îndepărtat pe navele obișnuite.
Compania spaniolă de utilități Naturgy și compania franceză Total au, de asemenea, contracte pentru cantități mari de GNL rusesc, au declarat analiștii.
Factorii de decizie politică din UE au îndemnat companiile europene să nu cumpere GNL rusesc.
Ministra spaniolă a energiei, Teresa Ribera, a declarat, spre exemplu, în martie că importurile de gaz natural lichefiat ar trebui să fie vizate de sancțiuni, adăugând că situația este „absurdă”.
Kadri Simson, comisarul UE pentru energie, a declarat și el că blocul comunitar „poate și ar trebui să scape complet de gazul rusesc cât mai curând posibil, fără a uita de securitatea aprovizionării”.
Oficialii UE au subliniat efortul global de a elimina treptat combustibilii fosili ruși până în 2027, dar au avertizat că o interdicție totală a importurilor de GNL riscă să provoace o criză energetică asemănătoare celei de anul trecut, când prețurile gazelor din UE au atins niveluri record de peste 300 de euro pe megawat oră.
Un oficial a declarat că, în ciuda faptului că depozitele europene sunt pline în proporție de peste 90% înaintea iernii, există încă „multă nervozitate” în privința unei posibile reduceri a aprovizionării.