Un an de la Colectiv. Tragedia care a schimbat România
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un an de la Colectiv. Peste o săptămână, pe 30 octombrie, România comemorează un an de la tragicul incendiu care a furat 64 de vieți, dar și de la momentul în care oamenii au spus răspicat că nu mai vor să fie uciși de corupție. Incendiul a lăsat în urmă o țară întreagă de oameni cu sufletele sfâșiate, care însă în loc să plece acasă să plângă au ieșit în stradă pentru a-și apăra drepturile și viitorul.
Cuprins:
- Un an de la Colectiv. 400 de persoane pe 100 de locuri
- Un an de la Colectiv. Au călcat pe trupuri pentru a se salva
- Un an de la Colectiv. Angajatele de la Maternitatea Bucur, primii salvatori
- Un an de la Colectiv. 145 de persoane au fost internate
- Un an de la Colectiv. Cei mai mulţi au murit intoxicaţi, nu arşi
- Un an de la Colectiv. Uciși de infecțiile intraspitalicești
- Un an de la Colectiv. Neregulile ieșite la iveală
- Un an de la Colectiv. Peste 32.000 de oameni au protestat
- Un an de la Colectiv. Cercetați pentru ucidere din culpă
- Un an de la Colectiv. Ce s-a schimbat după tragedie?
Pe 30 octombrie 2015, într-o vineri seară, luni întregi de muncă și nopțile nedormite urmau să se materializeze într-un concert de lansare pentru membrii trupei Goodbye to Gravity. Albumul ”Mantras of war” a fost motivul pentru care iubitele, prietenii și familiile au venit să îi susțină. În total aproximativ 400 de oameni se aflau în acea seară în clubul Colectiv, din Capitală.
[libgallery id="1180076"]
În jurul orei 22.30, trupa încheiase melodia The Evil That Men Do, iar Andrei Găluţ, solistul trupei, mulţumea celor adunaţi la spectacol pentru că au venit să îi vadă. În acel moment, o scânteie de la una dintre artificiile pornite să “susţină” atmosfera a aprins buretele ce învelea un stâlp de susținere.
Un an de la Colectiv. 400 de persoane pe 100 de locuri
“Asta nu era inclus în program”, a glumit Găluţ, după care a cerut un extinctor. Câțiva tineri care se aflau în apropiere au început să arunce cu bere pe care o aveau la îndemână. Alții, aflați mai spre ieșire, s-au gândit să iasă puțin afară, să fie siguri. ”Am zis ca intru eu imediat înapoi, după ce se liniștește treaba”, își amintea după câteva luni unul dintre tinerii din Colectiv.
Acești câțiva au fost printre puținii care au scăpat nevătămați din incendiu. În doar câteva zeci de secunde, flăcările au cuprins întregul tavan al încăperii, iar oamenii au intrat în panică, au început să se bulucească spre unica ieşire a halei cu o capacitate de 100 de persoane, dar în care erau înghesuite peste 400…
La 22.32 a fost efectuat primul apel la numărul de urgenţă 112. Prima ambulanţă a ajuns la clubul Colectiv din Bucureşti după 11 minute, la 22.43. În acest timp, la ușa clubului, oamenii care se îngrămădeau se călcau în picioare pentru a reuși să scape.
”Am fost prins până la genunchi, nu știu dacă eram în genunchi sau într-o rână. Eram blocat ca și cum aș fi căzut, nu mai puteam să fac nimic, mă împingeau din spate, mă agățau, mă loveau cu mâinile. Poți să spui că eram căzut, dar nu eram la pământ. Am început să trag efectiv de picior până l-am scos fără adidas. În halul ăsta de strâns era, ca să-ți dai seama cât eram de prins. Și l-am scos cu greu, fără un ciorap. Când am simțit că am piciorul liber, l-am pus peste cineva care era în fața mea, l-am tras și pe stângul și așa am ieșit din blocaj, și am început să mă cațăr pe ei. Nu știu unde mă duceam, că nu vedeam nimic, efectiv la întâmplare te urci peste ce e în fața ta și m-am târât și m-am târât până am auzit voci din fața mea. Mi-am dat seama că acolo e ieșirea”, povestea Cristian Matei (Mumu) într-un interviu pentru Decât o Revistă.
Mumu: ”Vinovăție – ăsta a fost primul sentiment cu care m-am trezit în spital... vinovăție că am călcat pe alții ca să scap eu, dar după un timp am văzut multe declarații în care mulți au scăpat exact ca mine, cățărându-se pe alții”.
Un an de la Colectiv. Au călcat pe trupuri pentru a se salva
La un moment dat, câțiva bărbați au reușit să deschidă și a doua ușă, care era închisă, pentru ca mai multe persoane să poată ieși în același timp. Oxigenul care a intrat însă în club a alimentat flăcările, astfel că o limbă de foc a răzbit imediat spre ieșire, arzând totul în cale. Tocmai de aceea, cei mai mulți tineri au avut arsuri pe mâinile cu care încercau să se acopere, pe cap, pe spate sau pe partea superioară a toracelui.
”Am auzit o bubuitură înfundată și am simțit că mă lovește o rafală de aer fierbinte în spate. Mi-a luat foc părul. Am pus mâna să îl sting și m-am ars. Aerul era fierbinte, irespirabil, fumul gros și negru, nu vedeam absolut nimic. Nu știam încotro merg. Am întins mâna și m-am agățat de geaca cuiva care se afla în fața mea și m-a târât după el. Altfel nu aș mai fi putut merge. Eram paralizată din cauza fierbințelii aerului irespirabil, am tras aer în piept și am simțit că mă arde până în stomac”, povestea Delia Țugui.
Un an de la Colectiv. Angajatele de la Maternitatea Bucur, primii salvatori
Printre primii salvatori care au ajuns la locul incendiului au fost însă angajaţii Maternităţii Bucur, aflate la câţiva metri de clubul care a ars. Personalul medical a ieşit imediat să acorde primul ajutor.
Daniela Minea are 46 de ani şi este asistentă medicală la Maternitatea Bucur, pe secţia de nou-născuţi, de mai bine de 21 de ani. În noaptea tragediei femeia era la spital, de gardă. Pe când se pregătea să intre într-o operaţie de cezariană a auzit, afară, mai multe sirene. A ieşit pe terasa spitalului şi şi-a dat seama că ceva nu este în regulă, pentru că agitaţia era prea mare. Apoi, a auzit-o pe una dintre colegele ei care striga să vină repede cu seruri şi branule. Au coborât în parcarea din faţa clubului şi s-au îngrozit.
“Era întuneric, nu prea se distingea nimic. Singura lumină era cea de la farurile ambulanţelor. Erau foarte mulţi oameni întinşi pe caldarâm, acoperiţi cu folii pentru arşi. Primele persoane peste care am dat erau acoperite… Ne-am dat seama că sunt moarte şi am trecut mai departe. Am ajuns lângă două tinere şi am auzit un medic de la SMURD strigând că una dintre ele nu mai are puls. Ne-am dus la ea, i-am făcut masaj cardiac timp de 10-12 minute. Prietenul ei o ţinea de mână şi îi făcea respiraţie artificială. La un moment dat, inima i s-a oprit. A venit medicul de pe ambulanţă cu defibrilatorul şi a resuscitat-o. Pulsul i-a revenit, au luat- o şi au transportat- o la spital”, ne-a povestit cadrul medical.
Asistenta Daniela Minea: ”Toţi, dar absolut toţi cei care ieşeau din infern era negri, murdari de un fel de funingine. Nu ştiu dacă aş putea să recunosc acum, pe lumină, vreuna dintre acele persoane. Urlau de durere şi strigau după ajutor, iar noi alergam printre ei. Mulţi ne strigau şi ne rugau să-i ajutăm. Nu am fost în război, dar cred că aşa arată. În aer se simţea un miros greu, de cauciuc ars”.
Citește și: Medicul de la Serviciul de Ambulanţă care a ajuns primul la locul tragediei: «Ne-a îngenuncheat ce am văzut»
Un an de la Colectiv. 145 de persoane au fost internate
În total, la incendiul devastator din clubul Colectiv au fost deplasate trei autospeciale de transport victime multiple, două unităţi de primiri urgenţe, 29 de ambulanţe de prim ajutor, trei unităţi mobile de Terapie Intensivă, o autospecială de medicină de urgenţă, 11 maşini de pompieri, peste 150 de persoane.
“Constatând situaţia de acolo, a fost solicitată declanşarea planului roşu, pe care îl declanşăm automat când vedem că avem un număr mare de victime la faţa locului şi unde este necesară mobilizarea unui număr mare de echipaje, şi inclusiv a unor echipaje suplimentare speciale pentru intervenţie la dezastre sau accidente colective”, explica în acea seară Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul de Interne.
[libgallery id="1174738"]
Au fost mobilizaţi toţi medicii de la spitalele din Bucureşti – Floreasca, Spitalul de Arşi, Bagdasar, Spitalul Universitar, Spitalul Militar, Elias, Colţea, Pantelimon, Sf. Ioan, dar şi de la Spitalul Judeţean Ilfov -, tot personalul SMURD a fost convocat la locul tragediei.
Violeta Maria Naca, asistentă: ”Doi doctori de la echipaje au rămas la fața locului. Erau șase tineri, jos pe borduri, în stop cardiorespirator. Șoferul din echipaj a resuscitat oameni ore în șir până i-a crescut tensiunea și i-a țâșnit sângele pe nas. Mai era un copil de doar 16 ani! 16 ani! A plâns echipajul la resuscitarea lui. Nu se îndurau”.
Încă din acea noapte, pe lângă rudele și prietenii victimelor, românii au început să meargă la spitale și la centrele de transfuzii pentru a dona sânge. Numărul acestora a crescut de la zi la zi, în timp ce sute de voluntari s-au implicat pentru a se asigura că atât rudele victimelor cât și donatorii de sânge primesc apă sau gustări donate de mai multe magazine, restaurante sau companii.
Un an de la Colectiv. Cei mai mulţi au murit intoxicaţi, nu arşi
Medicii legiști au explicat că majoritatea tinerilor au murit ucişi de aerul inhalat. Mulţi dintre ei aveau ochii arşi şi corneea distrusă. Leziunile de la nivelul feţei au îngreunat, de altfel, identificarea decedaţilor. Asta, şi faptul că o mare parte nu aveau la ei acte de identitate.
“Majoritatea au murit instantaneu. Odată cu începutul incendiului, au ars şi materialele din jur, mesele, scaunele şi acea tapiţerie care antifona şi care conţine cianuri şi substanţe toxice. Pe lângă monoxidul de carbon, arderea capitonajului, care conţine derivaţi toxici şi chimicale, a dus la otrăvirea aerului cu cianuri”, au explicat specialiștii IML.
[libgallery id="1314612"]
Cauzele morţii au fost arsurile de laringe, de faringe, trahee şi bronhii, dar şi inhalarea de fum şi intoxicaţia cu gaze toxice şi monoxid de carbon, susţin surse de asemenea, câteva persoane cu leziuni mecanice, de pe urma căderilor, lovirilor sau a strivirii.
În noaptea de 30 octombrie, 27 de tineri au murit în clubul colectiv, însă medicii avertizat încă de atunci că în cazul arsurilor pronosticul rămâne extrem de rezervat și că există praguri pe care un pacient trebuie să le treacă. ”Cel puțin din ce s-a vorbit în cadrul discuției este posibil încă să se dubleze numărul actual al deceselor, adică să mai avem încă vreo 20 de decese în următoarea perioadă, este posibil, dar aceasta este o cifră care este foarte orientativă, asta nu înseamnă că așa va fi”., declara pe 1 noiembrie Raed Arafat.
Un an de la Colectiv. Uciși de infecțiile intraspitalicești
La scurt timp, în ciuda asigurărilor date de medici familiilor și deși ministrul de atunci al Sănătății Nicolae Bănicioiu insista că situația este sub control, situația dezastruoasă din sistem a ieșit la iveală în modul cel mai cumplit: autopsiile aveau să constate că în mai multe cazuri decesul tinerilor a fost provocat de infecțiile intraspitalicești. De altfel, prezența acestora a fost confirmată și în cazul supraviețuitorilor care au fost tratați în clinicile din străinătate.
Un an de la Colectiv. Neregulile ieșite la iveală
Mai multe anchete au fost deschise în acest dosar, iar la scurt timp un lung șir de nereguli a început să iasă la iveală:
- Administratorul firmei care a asigurat izolarea fonică a clubului Colectiv a declarat că angajații clubului spălaseră tavanul, în urmă cu o lună, îndepărtând soluția antifugnă, ceea ce a dus la propagarea focului într-un timp atât de scurt. ”Noi i-am pus la dispoziție mai multe materiale din care să aleagă, patronii l-au ales într-un final pe cel mai ieftin. Colaborarea noastră a început în 2013, însă reprezentanții clubului trebuiau să fie cei controlați, ei nu au avut controale până acum… la astfel de evenimente trebuiau să stea cu pompierii lângă scenă. Mai grav este că în urmă cu o lună am aflat că angajații au dat tavanul jos, care este dintr-un burete care are o soluție antifugnă și l-au spălat, din cauza fumului care s-ar fi impregnat. Nu știm cu ce soluție a fost spălat, însă acest lucru poate fi definitoriu pentru propagarea atât de repede a focului”, a declarat pentru Libertatea administratorul firmei Pro Audio Store, Ștefan Șuto.
- Firma care a făcut spectacolul pirotehnic în Clubul Colectiv nu a cerut aviz la poliţie pentru că artificiile folosite, spun unele surse, sunt din clasa T1 şi T2. Pirotehnistul firmei care a fost la faţa locului ar fi trebuit să refuze să facă spectacolul dat fiind faptul că în apropierea locului cu artificii pereţii erau tapaţi cu bureţi. Acest aspecte legate de firma respectivă vor fi clarificate în urma anchetei.
- O altă problemă care a agravat situaţia a fost lipsa personalului calificat, a acelor oameni care să pună mâna pe un extinctor la momentul potrivit şi să îndrume lumea către ieşire. Clubul fusese amendat din această pricină în urmă cu doar o săptămână, dar patronii nu au luat nici un fel de măsuri.
- Factori agravanţi au fost şi existenţa unei singure uşi, dar şi faptul că în clubul care avea capacitate de 100 de persoane, erau aproximativ 400 de oameni în momentul declanşării incendiului.
- Unul dintre motivele pentru care salvatorii au ajuns cu greu la locul tragediei este acela că intrarea principală în club, cea de pe strada Tăbăcarilor era blocată cu o poartă metalică, pe care şi pompierii au găsit-o încuiată. A doua intrare este printr-un gang în jurul căruia acum a fost improvizat altarul de flori şi lumânări. Intrarea este mult prea îngustă pentru ca mastodonţii pompierilor sau ambulanţele mai noi să poată pătrunde repede la locul tragediei. Acesta a fost şi motivul pentru care salvatorilor le-a fost greu să intervină mai repede decât au făcut-o.
Un an de la Colectiv. Peste 32.000 de oameni au protestat
[libgallery id="1173436"]
În ciuda faptului că peste 32.000 de oameni au ieșit în stradă cerând premierului Victor Ponta, ministrului de Interne Gabriel Oprea și primarului sectorului 4 Cristian Popescu să plece, considerând că incidentul de la clubul Colectiv, soldat cu 32 de morți și zeci de răniți a fost cauzat de corupția la nivel înalt, din cauza căreia administratorii clubului au putut evita aplicarea măsurilor de siguranță prevăzute de lege, primul cap care a căzut a fost cel al șefului Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Marius Dunca, care a fost demis.
Citește și: Aproximativ 32.000 de oameni au protestat la București Protestele începute marți în București și extinse în toată țara continuă! «Cinci oameni au vrut să lanseze un album și au lansat o revoluție»
Abia pe 4 noiembrie premierul Victor Ponta a demisionat alături de întregul Executiv, după ce 32.000 de oameni au ieşit în stradă pentru a-i cere înlăturarea din fruntea Guvernului.
"Am obligaţia să constat supărarea legitimă care există în cadrul societătii şi dorinţa legitimă de a avea responsabilităţi mai mari decât patronii unei firme", a afirmat premierul demisionar, subliniind ca nu vrea să lase responsabilitatea "pe seama altora". "Nu mă bat cu oamenii, cred că ar fi o mare greşeala si am avea toţi de suferit", a adăugat Ponta, subliniind că: "Sper ca depunerea mandatului meu şi a guvernului să satisfacă cererile protestatarilor."
În aceeași zi, primarul sectorului 4 Cristian Popescu „Piedone” și-a depus mandatul la Prefectură. ”După toate reacțiile din ultimele zile, după emoția și furia total justificate și exprimate în spațiul public în căutarea vinovaților, după mitingul de ieri din Capitală în care mii de bucureșteni mi-au cerut demisia, am avut timp să reflectez și am ajuns la următoarea concluzie: Îmi prezint astăzi demisia de Primar al Sectorului 4, în semn de respect față de victimele tragediei și sper ca vidul legislativ și carențele administrative să tragă un semnal de alarmă, de la cel mai simplu funcționar, până la cel mai înalt for legislativ.”
Citește și: Câți ani de pușcărie poate face Piedone?
Un an de la Colectiv. Cercetați pentru ucidere din culpă
Cei trei proprietari ai clubului Colectiv sunt în prezent cercetați sub acuzația de ucidere din culpă. Unul dintre proprietari Costin Mincu a transmis prin intermediul avocatului său că regretă enorm cele întâmplate.
Cei doi patroni ai firmei care s-a ocupat de spectacolul de artificii din clubul Colectiv sunt urmăriţi penal în acest dosar pentru că aprinderea buretelui izolator de la scânteile provocate de artificii este una dintre variantele luate în calcul de anchetatori pentru producerea tragediei. Potrivit procurorilor de la Parchetul General, Daniela Niță, administrator și acționar majoritar al firmei Golden Ideas Fireworks Artists SRL, și Cristian Niță (director) sunt acuzați de săvârșirea infracțiunilor de favorizarea făptuitorului și sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri; iar Viorel Zaharia (pirotehnist) este acuzat de ucidere din culpă.
Doi angajați ai ISU sunt acuzați de abuz în serviciu. Procurorii militari cred că ei au dat avizele de funcționare fără să facă verificări în clubul Colectiv. De altfel, și patronii localului au recunoscut la audieri că au rezolvat problema avizului de la ISU foarte ușor.
„La discuţia cu cele două persoane am participat eu şi Gancea Cătălin. Cele două persoane, dintre care pe femeie o cheamă Antonia sau Tonia, ne-au întrebat dacă avem dosar PSI, le-am spus că nu şi atunci sau cu un alt prilej ne-au prezentat nişte formulare pe care le-am semnat, dar care au fost completate integral de dânşii, inclusiv nişte cărticele, unele în referire la personalul angajat, toate cu privire la PSI. (...) Cele 2 persoane ne-au asigurat că sunt autorizate să facă aceste lucruri. Cu ocazia controlului, persoanele respective au văzut spaţiul şi au întrebat despre numărul de extinctoare”. (sursa: declaraţia lui Costin Mincu, unul dintre acționarii clublui Colectiv)
Totodată, Cristian Popescu Piedone, care a fost și arestat, și două angajate ale primăriei Sectorului 4 sunt cercetați pentru abuz în serviciu.
”În calitate primar, inculpatul Piedone și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, constând în încălcarea dispozițiilor legale privind apărarea împotriva incendiilor (…), prin aceea că a emis acordul de funcționare 3909/14.01.2015 și autorizația de funcționare 369/14.01.2015 necesare desfășurării activității de către SC Colective Club SRL, la punctul de lucru din strada Tăbăcarilor nr 7, sector 4 București. Prin aceasta, a cauzat vătămarea drepturilor și intereselor legitime ale unor persoane fizice și ale Primăriei, în urma cărora reprezentanții SC Colective Club, care au putut desfășura activități de alimentație publică, au obținut un folos necuvenit în cuantum de 62.298 lei”, arată procurorii DNA.
Un an de la Colectiv. Ce s-a schimbat după tragedie?
Guvernul a adoptat de urgență legi care permit autorității pentru situații de urgență să închidă imediat localurile care nu respectă prevederile de siguranță și care nu limitează accesul persoanelor în incintă atunci când capacitatea acesteia este depășită. Ca urmare, mai multe cluburi au fost închise, teatre care funcționau în clădiri cu bulină au rămas fără sedii, iar toți agenții economici trebuie să își ia avizele ISU până în 2017.
