Unul dintre cei mai citiți și citați autori internaționali atunci când vine vorba de Rusia, istoricul britanic Mark Galeotti, respinge imaginea de „profet” sau „creier al lui Putin” care i-a fost atribuită de-a lungul timpului lui Aleksander Dughin, gânditorul rus a cărui fiică a fost ucisă în explozia unei mașini sâmbătă seara, în apropiere de Moscova.

Fost profesor invitat la Institutul de Stat de Relații Internaționale din Moscova, dar interzis în Rusia în vara acestui an, Galeotti a scris numeroase articole despre Rusia și o serie de cărți traduse și în limba română și a vorbit în martie cu Libertatea, la puțin timp după izbucnirea războiului din Ucraina, despre Vladimir Putin și planurile sale.

„Dughin nu are nicio relație personală cu Putin”

Într-un comentariu apărut duminică în publicația The Spectator, Galeotti crede că „această crimă nu va face decât să sporească mitul lui Dughin, un mit pe care el însuși l-a dezvoltat cu atâta asiduitate. Sunt mulți în Occident care sunt fericiți să-l ia ca atare, drept „Creierul lui Putin” sau „Rasputinul lui Putin”. El nu este însă și nu a fost niciodată deosebit de influent. El nu are nicio legătură personală cu Putin, ci mai degrabă este doar unul dintr-o întreagă rasă de „antreprenori politici” care încearcă să își prezinte planurile și doctrinele la Kremlin. 

Pentru o vreme, în 2014, a fost favorabil; noțiunile sale despre destinul civilizațional al Rusiei și statutul de națiune eurasiatică erau convenabile pentru a raționaliza o acaparare de terenuri în Donbasul ucrainean. Dintr-odată, a apărut pe toate canalele de televiziune, cartea sa „Foundations of Geopolitics” (Fundamentele geopoliticii) a fost inclusă în programa de studiu la Academia Statului Major General și i s-a oferit o catedră la MGU, Universitatea de Stat din Moscova, cel mai important institut de învățământ superior din țară”, susține Galeotti.

„Dacă oamenii îl consideră important, el devine important”

După acest moment, Moscova s-ar fi distanțat de Dughin, susține autorul britanic. „Dar apoi Kremlinul a decis să nu anexeze în mod direct „republicile populare” Donețk și Lugansk, iar Dughin nu a mai fost util. Invitațiile au început să se epuizeze, MGU a renunțat la oferta sa, iar el s-a întors pe piață, vânzându-și cărțile publicului și ideile conducerii. În acest proces, a ajuns să stăpânească arta de a conduce retrospectiv gândirea. Cu alte cuvinte, de a sesiza indicii despre ceea ce Kremlinul era pe cale să facă și de a susține cu voce tare exact această mișcare – și apoi de a revendica meritele. În general însă, el a fost mai eficient în a se vinde cercurilor occidentale de extremă dreapta – ceea ce, cu siguranță, îi conferă o anumită valoare pentru Moscova ca agent de influență – decât pentru Kremlin”.

Dar Dughin reușește să fie și important, și neimportant în același timp, susține Galeotti.

„Poate că nu are o influență reală asupra guvernului, dar capacitatea sa de a se prezenta ca un gânditor profund, ale cărui idei (adesea nebunești) încadrează gândirea Kremlinului înseamnă că este considerat important. Și dacă oamenii îl consideră important, atunci, într-o anumită măsură, el devine important. Sau, mai degrabă, mitul lui Dughin devine”.

Foto: Hepta

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.