Zbor TAROM cu peripeții, între Amsterdam și București. Starea de urgență, declanșată din cauza unui pilot „incapacitat” de o soluție contra țânțarilor

Condițiile în care a avut loc incidentul, catalogat de autorități ca fiind „grav”, sunt explicate de Autoritatea de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (AIAS) în raportul final de investigație finalizat în luna martie 2026. Aeronava a decolat dimineața, în jurul orei 6.00, conform planului depus, cu destinația Amsterdam. După aproximativ 50 de minute de zbor, pilotul secund a declarat că începe să aibă o stare generală de disconfort. Zborul a continuat normal, fără evenimente, aeronava aterizând în siguranță. 

Potrivit raportului, pe aeroportul din Amsterdam, pe timpul pregătirii aeronavei pentru zborul de întoarcere la Otopeni, pilotul comandant l-a întrebat pe secund despre starea sa și dacă este nevoie să solicite asistență medicală. Acesta a răspuns că poate continua zborul, dar a solicitat ca, din motive de siguranță, zborul să fie executat tot de pilotul comandant, deși pentru zborul de retur, avionul ar fi trebuit să fie controlat de către pilotul secund.

Lipsa de odihnă și un posibil conflict cu comandantul

După aproximativ 50 de minute de zbor, secundul a început să manifeste din nou o stare de disconfort. Zborul a continuat normal, cu monitorizarea atentă a stării acestuia. În faza apropierii finale pentru aterizarea la Otopeni, după aproximativ două ore și 45 de minute, starea de disconfort s-a agravat, iar pilotul comandant a luat decizia de a declara starea de urgență, solicitând asistență medicală după aterizarea aeronavei. La locul de parcare al avionului a intervenit un echipaj de ambulanță pentru acordarea primului ajutor. Cei 87 de pasageri au fost debarcați pe ușa de acces din partea posterioară a aeronavei. Ulterior, pilotul secund, în vârstă de 57 de ani, a părăsit aeronava fără a avea nevoie de asistență suplimentară. Echipa medicală a constatat că acesta a suferit o stare lipotimică și a leșinat.

„Din declarația FO (pilotul secund – n.red.) reiese că starea de disconfort a fost cauzată de o serie de discuții conflictuale cu PIC (pilotul comandant – n. red.) începute imediat după prezentarea la aeroport și încheiate în momentul declanșării stării de disconfort. În timpul zborului de retur, în timpul discuției cu șeful de cabină, FO a afirmat că are o stare generală alterată, cauzată de lipsa odihnei în noaptea anterioară zborului, determinată de zgomot și de o soluție contra țânțarilor folosită în casă. Din declarațiile PIC și ale echipajului de cabină reiese că cele două zboruri s-au desfășurat în condiții standard și că nu au existat conflicte, presiuni sau indicii ale unui limbaj sau ton agresiv între membrii echipajului de zbor”, se precizează în raportul AIAS. 

Comisia de anchetă nu a putut verifica și ce au discutat cei doi piloți pe zborul București – Amsterdam, discuțiile nefiind înregistrate ca urmare a limitărilor tehnice ale sistemului aeronavei. Pe zborul de retur, convorbirile au fost normale și nu a rezultat existența unui conflict între cei doi piloți.

Disputa din cabină, neconfirmată de anchetă

„Pilotul secund și-a desfășurat activitățile specifice calității la bord – PM (schimbarea frecvențelor radio, convorbiri radio, etc). A avut inclusiv un dialog cu șeful echipajului de cabină, pe timpul cât pilotul comandant a părăsit cabina de pilotaj. În acest dialog, printre alte probleme abordate, a afirmat că «are o stare generală alterată, cauzată de lipsa odihnei în noaptea anterioară zborului, determinată de zgomot și de o soluție contra țânțarilor folosită în casă». După aproximativ două ore și 45 de minute de zbor, în apropierea aeroportului de destinație, starea de disconfort s-a agravat. Acesta a informat pilotul comandant despre condiția sa, și-a legat și blocat chingile de siguranță și a tras scaunul complet în spate pentru a nu interfera involuntar cu comenzile aeronavei. Incapacitarea totală a pilotului secund s-a declanșat la începutul operațiunilor de configurare a aeronavei pentru aterizare. Timpul scurs între declanșarea incapacitării și intrarea medicilor de la ambulanță în aeronava situată în locul de parcare a fost de aproximativ 10 minute”, se mai precizează în raportul AIAS.

Înregistrarea discuțiilor din cabină, disponibile doar pentru zborul de retur, precum și declarațiile celorlalți membri ai echipajului au confirmat doar afirmația pilotului secund în legătură cu lipsa odihnei în noaptea precedentă zborului. Conflictul cu pilotul comandant nu a putut fi confirmat de către anchetatori. La o săptămână de la eveniment, pilotul secund s-a prezentat la Institutul Național de Medicină Aeronautică și Spațială pentru efectuarea vizitei medicale. Acesta a obținut licența medicală, dar nu a informat comisia medicală despre problemele medicale de pe zborul Amsterdam-București. Instituția medicală a fost informată ulterior de către reprezentanții TAROM. Bărbatul a fost chemat pentru efectuarea unei reexaminări medicale, în urma căreia acesta a fost declarat inapt temporar pentru zbor. În urma unei examinări ulterioare, pilotul a fost declarat apt cu limitări.

Deciziile TAROM după eveniment

„Orice membru al echipajului care se simte rău înainte de zbor trebuie să raporteze imediat acest lucru, pentru a nu compromite siguranța zborului. Este clar că există praguri înainte ca o ființă umană să ia în calcul acest lucru. Cu toate acestea, ar trebui să se țină cont că siguranța zborului poate fi compromisă dacă aceste aspecte nu sunt semnalate. În cazul în care un membru al echipajului se îmbolnăvește în timpul zborului, este la latitudinea comandantului sau a celui mai experimentat membru al echipajului din cabina de pilotaj să își asume responsabilitatea efectuării unei aterizări de urgență sau să continue zborul către aeroportul de destinație. Chiar dacă aeronavele cu echipaj minim de doi piloți au fost certificate pentru operațiuni temporare cu un singur pilot, pilotul rămas este într-o situație anormală și neobișnuită, în care volumul suplimentar de muncă crește vulnerabilitatea la erori”, mai susțin autorii raportului.

În urma evenimentului, compania TAROM a luat mai multe decizii, respectiv evitarea planificării în echipaj a celor doi piloți, planificarea viitoare a secundului din zborul respectiv în echipaj suplimentat cu Safety Pilot până la data suspendării limitărilor, planificarea acestuia în echipaj cu instructor de zbor sau comandant cu experiență, precum și evitarea planificării la zboruri care pot genera starea de oboseală (zboruri de noapte, zboruri cu durată mai mare de două ore pe tronson).

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro