Verdict amânat pentru Elena Udrea la Curtea Supremă în ultima cale de atac împotriva condamnării din dosarul „Gala Bute”

Recursul în casaţie e o cale extraordinară de atac, iar judecătorii verifică doar dacă hotărârea de condamnare e conformă cu regulile de drept aplicabile. 

În dosarul „Gala Bute”, completul de 5 judecători de la ÎCCJ ar putea pronunţa azi, potrivit Codului de Procedură Penală, una dintre următoarele soluții:

• Respingerea, ca nefondat, a recursului în casație formulat de Elena Udrea şi, respectiv, de Rudel Obreja, şi menținerea hotărârii de condamnare a lor în dosarul „Gala Bute”;
• Admiterea recursului în casație formulat de Udrea şi de Obreja şi anularea hotărârii de condamnare. În acest caz, judecătorii ar putea dispune fie achitarea celor doi, fie rejudecarea cauzei de către instanța de apel. 

În ultima variantă, ÎCCJ ar trebui ca să precizeze, în decizia de azi, şi dacă Elena Udrea mai rămâne la închisoare, pe perioada rejudecării procesului.

Udrea a cerut achitarea ei

Pe 10 octombrie, la ultimul termen al recursului în casaţie, Elena Udrea, prezentă în sala de judecată, le-a cerut judecătorilor să o achite, pentru toate capetele de acuzare. 

„Stau ilegal în puşcărie, de şase luni. Este vorba de libertatea mea. Mi se impută suma de 8 milioane de lei, care reprezintă publicitatea pe care trebuie să o plătesc personal”, a declarat în sala de judecată fostul demnitar, potrivit Agerpres.ro.

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

Cele 8 milioane de lei invocate de Udrea reprezintă despăgubirile civile pe care ea trebuie să le achite Autorităţii Naţionale pentru Turism, potrivit condamnării din dosarul „Gala Bute”. În plus, Udrea a fost obligată la plata a 900.000 de euro către doi afacerişti şi a peste 990.000 de lei, către stat.

Luna aceasta, ANAF anunţa că, pentru recuperarea prejudiciului, a scos la licitaţie două maşini şi şase terenuri ale fostului ministru. 

Vinerea trecută, Elena Udrea a depus, la Judecătoria Sectorului 1, o contestaţie împotriva acestei executări silite. 

Avocatul Elenei Udrea: „Există şi alte căi de atac”

Veronel Rădulescu, avocatul Elenei Udrea, a declarat, pentru Libertatea, că decizia de azi a ÎCCJ „va epuiza încă o cale de atac. Dar ea nu e ultima”. El a precizat că echipa de avocaţi care o apără pe Udrea se gândeşte deja să ceară revizuirea condamnării din dosarul „Gala Bute”. 

Revizuirea e o altă cale extraordinară de atac, la care se poate apela doar în situaţiile limitativ stabilite prin lege (de exemplu, dacă apar fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanţă la data soluţionării cauzei).  

Sunt supuse revizuirii însă şi hotărârile din cauzele în care CEDO constată că există o încălcare gravă a unui drept prevăzut de Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Iar în cazul Elenei Udrea, „a fost formulată acţiune la CEDO încă din vară”, spune avocatul Rădulescu.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

În plus, pot fi supuse revizuirii şi hotărârile întemeiate pe o prevedere legală care a fost declarată, ulterior, neconstituțională. Acum pe rolul CCR sunt 4 dosare, toate în fază de raport, în care Udrea cere verificarea constituţionalităţii unor articole de lege.

Acuzații de luare de mită şi abuz în serviciu

Elena Udrea a condamnată pentru infracțiuni de corupție săvârșite în perioada 2010-2012, în legătură cu administrarea fondurilor publice de către Ministerului Dezvoltării și Ministerul Economiei.

Fostul ministru a decis să organizeze Gala Bute din 2011, după discuții cu președintele FR Box, Rudel Obreja, iar, ulterior, le-a cerut subordonaților din Ministerul Dezvoltării să găsească soluții pentru finanțarea meciului, „urmărind obţinerea unor beneficii electorale, prin asocierea imaginii sale cu cea a lui Lucian Bute”, spun procurorii DNA şi judecătorii care au pronunţat verdictul final.

Magistraţii precizează că „sumele de bani obținute de Udrea au intrat fie nemijlocit în patrimoniul ei (în numerar ori prin plata unor bunuri și servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de ea (Organizația București a unui partid și Rudel Obreja)”.

Udrea a fost acuzată și condamnată pentru 3 infracțiuni de luare de mită, abuz în serviciu și tentativă la folosirea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene.

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

Gazeta Sporturilor a publicat în 2011 o serie de investigații despre neregulile privind organizarea evenimentului sportiv finanțat din fonduri europene, nereguli semnalate de jurnaliști încă din faza de pregătire a Galei de box. 

Condamnările din dosarul „Gala Bute”

DNA a finalizat rechizitoriul în aprilie 2015. În iunie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunțat condamnările definitive în acest dosar: 

• Elena Udrea, fost ministru al dezvoltării – 6 ani de închisoare
• Rudel Obreja, fost președinte FR Box – 5 ani de închisoare;
• Tudor Breazu, asistent personal al Elenei Udrea – 3 ani de închisoare;
• Ana-Maria Topoliceanu, fosta şefă a CNI – 3 ani de închisoare cu suspendare;
• Ştefan Lungu, fost consilier al ministrului Elena Udrea – 1 an şi 6 luni de închisoare cu suspendare;
• Dragoş Botoroagă, om de afaceri din Petroșani – 2 ani şi 6 luni de închisoare cu suspendare;
• Gheorghe Nastasia, fost secretar de stat în MDRT – 4 ani de închisoare cu suspendare;
• Ion Ariton, fost ministru al economiei –  achitat.

Fugară în Costa Rica şi în Bulgaria

Elena Udrea a primit decizia de condamnare în Costa Rica, acolo unde fugise împreună cu Alina Bica, fosta şefă a DIICOT. 

În octombrie 2018, ambele au fost reţinute, în baza unor mandate Interpol emise la cererea României. O lună mai târziu, CCR a decis că, la nivelul ÎCCJ, Completurile de 5 judecători, deci și cel care o condamnase pe Udrea, au fost nelegal constituite. 

Udrea, Obreja şi Breazu au atacat decizia de condamnare cu contestaţii în anulare, iar ÎCCJ le-a admis în principiu cererile şi, în decembrie 2018, a dispus, în cazul celor trei, suspendarea executării pedepsei. Elena Udrea a fost eliberată din închisoare, iar câteva luni mai târziu, s-a întors în România. 

În aprilie 2019, ÎCCJ a admis cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene care, la finalul anului trecut, a decis că judecătorii pot lăsa neaplicate, fără riscul de a fi anchetați disciplinar, deciziile CCR care contravin dreptului Uniunii Europene și prin care interesele financiare ale UE sunt lăsate neapărate.  

Pe 7 aprilie 2022, ÎCCJ a respins o altă cale extraordinară de atac formulată de Elena Udrea, contestația în anulare, ceea ce a condus la punerea în executare a condamnării de 6 ani, primită în dosarul „Gala Bute”. 

Vestea că trebuie să meargă la închisoare a găsit-o pe Elena Udrea în Bulgaria. Ea intenţiona să ajungă în Grecia, dar a fost arestată la vama Kulata. După două luni, magistraţii bulgari au decis extrădarea ei.

Pe 16 iunie 2022, Elena Udrea a fost adusă sub escortă în România şi a ajuns la Penitenciarul Târgşor, acolo unde execută pedeapsa din dosarul „Gala Bute”. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro