06 Iun. 2018 18:06 , de Daniel Ionașcu

ANALIZĂ/ Fondul suveran, pericol național. Cum funcționează la alții și cum va fi la noi

Distribuie

Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), un mamut de 10 miliarde de euro votat miercuri de către Parlament, este un adevărat pericol la adresa finanțelor publice naționale deoarece nu va funcționa precum fondurile similare din alte state, arată o analiză Libertatea.

Reamintim, fondul va include principalele companii ale statului, de la Hidroelectrica și Romgaz – 'perlele energeticii românești' și cele mai profitabile companii de stat – până la Electrica, Nuclearelectrica, Societatea Apelor Minerale, Salrom, Oil Terminal, Conpet.

Concomitent, în fond sunt incluse participațiile minoritare deținute de către stat la companiile deja privatizate cu E.ON, Engie sau fostul Romtelecom, ca și participația de 20,6% deținută de stat la Petrom. Alte companii incluse sunt Loteria Română, Antibiotice Iași, Aeroporturi București, Portul Constanța, SAPE, Cupru Min sau IAR.

În principiu, în acest fond se găsesc companiile profitabile ale statului. Dar pe lângă acestea, au mai fost incluse și companii cu probleme: Complexul Energetic Oltenia, CFR Infrastructură, Radiocom sau Poșta Română.

Alte societăți băgate în acesta sunt Aeroportul Timişoara Traian Vuia, Uzina Termoelectrică Midia, Compania Naţională Adinistraţia Canalelor Navigabile şi Administraţia Porturilor Dunării Fluviale.

Struțo-cămilă în afara bugetului

Principala problemă a acestui este modul în care va face investiții. În primul rând, statul are nevoie ca Eurostat, agenția de statistică a Uniunii Europene, să clasifice acest fond drept extra-bugetar. Adică în afara bugetului consolidat al statului. În caz contrar, investițiile pe care acest fond le va face ar putea fi considerate drept parte a deficitului bugetar și a datoriei publice, ceea ce ar complica situația financiară a Guvernului.

Dar autoritățile au anunțat deja că au reglementat aceste probleme cu Eurostat, ceea ce înseamnă că investițiile rămân problema spinoasă.

Conform politicilor europene, fondul suveran poate rămâne în afara bugetului dacă investițiile sunt selectate de o conducere independentă, dacă există investitori privați sau dacă statul are doar participații minoritare la aceste investiții.

Fiind în afara bugetului de stat, Guvernul va putea pompa bani în economie fără să fie constrâns de limita de 3% din deficitul bugetar.

Investiții neprofitabile

Numai că aceste investiții sunt problematice. Teoretic, după înființarea Fondului Suveran, acesta se va putea împrumuta la bănci punând drept garanție pachetele de acțiuni deținute. La 10 miliarde de euro avute în portofoliul, Fondul se va putea împrumuta alte 8-10 miliarde de euro, bani pe care o să îi investească.

Numai că dacă investițiile vor fi făcute în autostrăzi, școli, spitale, căi ferate, acestea nu vor putea produce profit cât să acopere creditele primite.

Programul de Guvernare al Guvernului arată că Fondul Suveran va realiza autostrăzi, spitale, căi ferate și va investi și în extinderea fabricilor de armament.

'Considerăm că România trebuie să investească masiv în infrastructură și în fabrici noi. Nu mai putem doar să vindem ce produc alții. Ne trebuie capacități de producție noi și aici, pe lângă investițiile private, credem că și statul poate juca un rol, prin Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, prin schemele de ajutor de stat propuse, prin investiţii în industria de apărare, energie, tehnologia informației, industrie alimentară și altele', se arată în Programul de Guvernare 2018-2020, al Cabinetului Dăncilă.

Fondul suveran și parteneriatul public-privat

Premierul Viorica Dăncilă a dat recent ca exemplu spitalul republican, un proiect de 1,1 miliarde de euro, va fi realizat prin parteneriat public-privat.
Adică o parte statul și o parte investitorii privați.

'Adoptăm primul pachet de investiţii strategice care vor fi realizate prin parteneriat public-privat. (…) Avem apoi oraşul medical universitar Complex Carol Davilla, care se va construe în zona de nord a Capitalei, lângă aeroportul Henri Coandă. Complexul se va întinde pe o suprafaţă de 300 de hectare şi va cuprinde spitalul republican, facultatea de medicină, campus universitar şi medical, institute de cercetare medicală şi zonă comercială şi de agrement', a spus Dăncilă, la finele lunii mai.

Spitalul Republican, mega-investiție imobiliară

Spitalul republican va avea 3.000 de paturi, 37 de săli de operație, un helipunct, un helipunct și facultatea de medicină. Dar pe lângă acestea, va avea un hotel cu cel puțin 2.000 de locuri, va include o zonă rezidențială pentru personal, creșă și grădiniță, cămine studențești, un centru comercial și parcare. Practic, va fi o imensă afacere imobiliară la care fondul suveran va pune umărul.

Anul trecut, guvernele Grindeanu și Tudose aveau în programul de Guvernare construcția spitalului republican și unor spitale regionale. 'Cele mai mari investiții ale FSDI în următorii 4 ani se vor realiza în sănătate, prin construcția unui spital republican și a 8 spitale regionale. Valoarea totală finanțată din FSDI este estimată la 3,5 mld. €', se arată în programul de Guvernare al Cabinetului Dăncilă.

Numai că serviciile prestate prin intermediul acestuia trebuie taxate, astfel încât spitalul să producă bani. În caz contrar, sunt pur și simplu bani îngropați în investiție.

Autostrăzi fără număr

Pe lângă Spitalul Republican, guvernele PSD-ALDE anterioare aveau în plan și realizarea unor lucrări de infrastructură.

'Alte 3 mld. € vor viza construcția de autostrăzi și căi ferate rapide, având prioritate autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020. FSDI, împreună cu alte bănci internaționale, BEI, BERD și Banca Mondială, care și-au exprimat deja interesul în discuțiile pe care le-am avut, va construi în parteneriat public-privat autostrăzi, pe care le va deține pentru o perioadă de 30 ani și care vor fi cedate înapoi statului român, pe măsură ce bugetul de stat va avea disponibilități pentru a le răscumpăra.

Proiectele principale asupra cărora finanțatorii și-au arătat interesul sunt acelea care se susțin economic. Spre exemplu, cele care au un trafic care să susțină necesitatea unei autostrăzi, pentru a concura cu proiecte propuse de state vecine.

Sunt cinci autostrăzi care respectă aceste criterii, dintre care una, Pitești—Craiova, este prevăzută a se finaliza pe fonduri europene până în anul 2021. Celelalte patru, dacă nu vor fi finanțate de la buget, vor fi lansate prin aceste fonduri: o autostradă care să străbată munții între Transilvania și Moldova (Târgu Mureș—Iași), o a 2-a autostradă prin sudul României, care să unească Transilvania cu Oltenia și Țara Românească (Timișoara—București), a 3-a, care să străbată munții de pe Valea Prahovei (Comarnic—Brașov) și o a 4-a care să unească Moldova cu Țara Românească (Iași—București), se arată în programul de guvernare al Cabinetului Tudose.

În programul Guvernului Dăncilă, din cele 5 autostrăzi au rămas 3: Târgu Mureș-Iași, o autostradă între Transilvania și Oltenia prin sudul țării și autostrada Iași-București.

Autostrăzile respective trebuie să fie cu plată pentru a produce bani astfel încât investiția să fie recuperată.

Căi ferate de mare viteză

'În ceea ce privește calea ferată rapidă, finanțarea prioritară se va face pentru refacerea căii ferate și modernizarea acesteia, astfel încât să avem în România trenuri care circulă cu viteze de peste 100 km/h, din direcția Vest – 24 București, Chișinău – Iași – București, București – Constanța, București – Brașov', se mai arată în Programul de Guvernare.

În acest moment, nu se știe cum va fae Fondul Suveran profit din construcția de căi ferate. România anunța încă din 2013 o serie de proiecte de cale ferată de mare viteză împreună cu companii din China. Era vorba inițial de culoarul Arad-București-Constanța. Dar acesta avea un cost imens, de 11 miliarde de euro, așa că a fost abandonat.

Ulterior, autorităţile au anunţat un alt proiect de mare viteză, pe ruta Bucureşti-Iaşi-Chişinău. Acesta costa mai puţin, „doar 7,6 miliarde de euro, fără a socoti şi achiziţia trenurilor care trebuiau să circule pe această rută. Nici acesta nu a demarat.

Industria de apărare, modernizată

Mai departe, se vorbește de industria de armament.

'O altă industrie dezvoltată prin FSDI va fi cea de armament, prin extinderea capacităților fabricilor existente.

Deși bugetul de stat se va diminua inițial cu 2,6 mld. lei, bani care nu se vor mai încasa din dividendele companiilor de stat, datorită activității economice puternice a FSDI, se vor încasa la buget sume din taxe și impozite de aproximativ 9 mld. lei. În acest fel, în 2020, surplusul anual adus la bugetul de stat de către FSDI va fi de cel puțin 6 mld. lei', conform documentului.

Negocieri și acuze

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat de mai multe ori că a negociat participarea unor investitori din Israel la investiții realizate de către Fondul Suveran.

De altfel, recent s-a parafat folosirea de către România a sistemului de rachete Iron Dome, dezvoltat de către compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems, potrivit Agerpres.ro.

Anul trecut, fostul premier Sorin Grindeanu a lăsat să se înțeleagă că i s-a sugerat să dea o ordonanță privind Fondul Suveran.

Miercuri, un alt fost premier, Victor Ponta, acuza pe pagina sa de Facebook că acest fond suveran se face la presiunea unor oameni de afaceri din Israel și Rusia și că la final aceștia vor pune mâna pe companiile valoroase ale României.

Potrivit lui Ponta, Darius Vâlcov – artizanul programului de guvernare -, ar fi fost propus pentru a prelua șefia Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI).

Despre cum functionează fondurile suverane în alte țări, citiți integral aici. Exemple din țarile europene, dar și din China și Arabia Saudită.

Loading...
Comentarii