MENIU CAUTĂ
25 Aug. 2018 14:00 , de Cătălin Doscaș

Fosta cale ferată industrială care pornește din Centura Capitalei și împarte Sectorul 6 în cartierele Militari și Drumul Taberei ar putea deveni bulevard

Distribuie

Proiectul de hotărâre al Consiliului General al Muncipiului Bucureşti privind transmiterea terenului aferent fostei linii de cale ferată Bucureşti Cotroceni – Bucureşti Progresu din proprietatea Ministerului Transporturilor în domeniul public al Capitalei a trecut de votul consilierilor. În acest moment, ideea privind înlocuirea căii ferate existente cu un nou coridor de transport public pentru trafic rutier și pietonal a intrat în linie dreaptă.

Potrivit Raportului de specialitate întocmit de Direcţia Patrimoniu şi Direcţia Urmărire Lucrări Mari de Infrastructură, municipalitatea va solicita oficial Guvernului să emită o hotărâre pentru transferul terenului de la Ministerul Transporturilor la Primăria Capitalei.

Este vorba despre fosta cale ferată industrială care porneşte din Centura Capitalei, din dreptul CET Vest şi care împarte Sectorul 6 în Cartierul Militari şi Cartierul Drumul Taberei.

Pe unde va trece bulevardul Liniei. (sursa: GoogleMaps)

De-o parte şi de alta locuiesc aproape 400.000 de bucureşteni, iar zona atrage valori mari de trafic dimineaţa şi seara, din pricina zonei metropolitane.

Tronsonul are o lungime de 4,2 kilometri şi ar trebui să lege bulevardul Vasile Milea, din dreptul AFI Cotroceni, cu str. Valea Cascadelor şi strada Preciziei.

Renunţarea la calea ferată moştenită din perioada comunistă este în antiteză cu politica de transport a marilor oraşe europene, care limitează traficul rutier, în favoare transportului urban alternativ.

De altfel, capitale precum Londra sunt tranzitate de căi ferate care aduc în mijlocul oraşului navetişti ce locuiesc în zona metropolitană sau chiar din localitaţi aflate la zeci de kilometri distanţă.

Calea ferată industrială din Sectorul 6 al Capitalei ar fi trebuit să facă parte dintr-un proiect amplu de reorganizare a transportului public urban şi ar fi trebuit să includă şi restul drumurilor de fier rămase captive în interiorul urbei ca urmare a dezvoltării acesteia.

„Proiectul l-am prezentat mai întâi la Anuala de Arhitectură în 2007 şi ulterior am avut foarte multe discuţii cu decidenţii vremii. Proiecte de genul ăsta durează foarte mult la noi în România, pentru că regiile nu comunică între ele. (…) Artera rutieră nu ştiu dacă este o prioritate. Există deja artere rutiere paralele cu respectivul proiect. Cred că ar fi de mai bun augur activarea acestei căi feroviare, pentru că ar putea să preia pasageri din zonele externe ale Bucureştiului. Să nu uităm că sunt două mall-uri acolo, sunt clădiri de birouri', a declarat pentru Liberatatea arhitectul Andrei Egli.

Proiectul de descongestionare a Capitalei cu ajutorul căilor ferate existente a fost realizat pro-bono şi ar fi trebuit ca în 2018 să vină în preîntâmpinarea celor un milion de oameni care locuiesc în zona metropolitană, dar lucrează în Bucureşti.

Pe lângă un nou bulevard, municipalitatea mai doreşte realizarea unui nou coridor de transport public pentru trafic rutier şi pietonal pe axa Nord-Centru-Sud, în continuarea diametralei Nord-Sud Piaţa Victoriei – Uranus şi conectarea acestuia la viitoarea autostradă Bucureşti-Giurgiu.

În acest moment, nu este clar ce se va întâmpla cu porţiunea de cale ferată dintre strada Valea Cascadelor şi Centura Capitalei. Expunerea de motive în baza căreia a trecut proiectul de hotărâre nu menţionează nimic cu privire la această suprafaţă de teren, în contextul în care preţurile variază între 200 şi 300 de euro pe metru pătrat, iar întreaga zonă se află în plin boom imobiliar.


CITEŞTE ŞI:

VIDEO/Un neamț și o austriacă vor să salveze pădurile românești. Au venit să caute lupi sălbatici și au rămas pentru totdeauna. 'Și dacă ne-ar da cineva 5 milioane de euro, nu ne-am muta'

Loading...
Comentarii