Peste o treime dintre studenții români sunt săraci lipiți, potrivit raportului Eurostudent. Care este venitul lor mediu

Raportul Național Eurostudent VIII, principalele concluzii

Raportul Eurostudent semnalează faptul că aproximativ 50% dintre tinerii români lucrează în timpul studiilor, puțin peste jumătate dintre ei ar recomanda programul de studii pe care îl urmează și cel mult 50% apreciază interacțiunile profesorilor precum feedback-ul sau explicațiile la curs.  

Experții Institutului de Științe ale Educației recomandă ca bursele tinerilor să crească anual, bursele sociale să fie mai mari, iar chiria să fie subvenționată de stat în funcție de veniturile studenților.  

Din raport reiese și faptul că România se află pe primul loc la nivel european la participarea studenților la stagii de practică prin programul Erasmus+, iar o treime dintre tinerii români au participat la mobilități internaționale de orice fel. Ingineria, Afacerile și Medicina domină „piața” mobilităților în străinătate.  

Venituri mai mari, putere de cumpărare în scădere

Uniunea Studenților din România atrage atenția că, în ciuda creșterii veniturilor, presiunea financiară, lipsa locuințelor accesibile și problemele din mediul universitar afectează tot mai puternic parcursul educațional al tinerilor.

Potrivit Raportului Național Eurostudent VIII, veniturile medii ale studenților români au crescut cu 38% față de 2020, ajungând la 4.567 de lei lunar, din surse precum sprijin familial, salarii, burse sau venituri ocazionale. Cu toate acestea, datele indică o realitate mai nuanțată.

Studenții care nu lucrează dispun de venituri medii semnificativ mai mici, de doar 3.464 de lei. În paralel, cheltuielile lunare au crescut cu 56%, ajungând la 3.809 lei, pe fondul scumpirilor și al creșterii chiriilor.

În acest context, deși veniturile sunt mai mari, puterea reală de cumpărare a scăzut, iar cei care nu au un loc de muncă ajung adesea în deficit. Nu întâmplător, peste o treime dintre studenți declară că se confruntă cu dificultăți financiare serioase.

Munca este o necesitate, nu o opțiune

Raportul evidențiază că majoritatea studenților care lucrează o fac din necesitate. Astfel, 70% dintre aceștia muncesc pentru a-și asigura traiul, în timp ce doar 56% declară că urmăresc acumularea de experiență profesională. Această realitate are un impact direct asupra participării la cursuri și asupra implicării academice, studiile fiind adesea condiționate de nevoia de autosusținere financiară.

Accesul la locuințe reprezintă una dintre cele mai acute probleme semnalate. Doar aproximativ 20% dintre studenți beneficiază de cazare în cămine, în timp ce restul sunt nevoiți să apeleze la piața chiriilor, unde costurile sunt adesea prohibitive. Lipsa unor alternative accesibile amplifică presiunea financiară și limitează accesul real la educație, în special pentru studenții proveniți din medii vulnerabile.

Studenții români acuză discriminare și ostilitate în facultate

Pe lângă dificultățile materiale, raportul scoate în evidență probleme serioase legate de climatul universitar. Aproximativ 27% dintre studenți afirmă că s-au confruntat cu discriminare în facultate, iar 57% declară că au experimentat forme de ostilitate sau tratamente inadecvate. Aceste date indică nevoia unor intervenții sistemice pentru asigurarea unui mediu educațional sigur, incluziv și echitabil.

În lipsa unor măsuri concrete, tendințele actuale riscă să ducă la creșterea abandonului universitar și la accentuarea inegalităților. Presiunea financiară, dificultățile în a-și găsi o locuință cu chirie și problemele din mediul academic devin bariere reale în calea educației.

Uniunea Studenților avertizează că, în aceste condiții, accesul la studii superioare riscă să devină dependent de resursele financiare ale fiecăruia, nu un drept garantat.

Studenții cer burse mai mari, locuințe și consiliere psihologică

În acest context, organizația studențească solicită autorităților adoptarea unor politici publice adaptate realităților socio-economice cu care se confruntă tinerii.

Printre măsurile propuse se numără stabilirea unor criterii mai eficiente pentru acordarea burselor sociale, dezvoltarea unui sistem de locuire accesibil și sustenabil, precum și introducerea unor forme de flexibilitate academică pentru studenții care lucrează. De asemenea, se cere extinderea serviciilor de consiliere psihologică și implementarea unor politici eficiente de prevenire și combatere a discriminării în universități.

Reprezentanții studenților subliniază că adaptarea sistemului educațional nu mai poate fi amânată. Asigurarea unui acces echitabil la educație presupune intervenții structurale coerente și predictibile, care să răspundă nevoilor reale ale tinerilor. „Accesul la educație trebuie garantat, nu condiționat de resurse”, este mesajul central transmis de Uniunea Studenților din România.

Eurostudent, un studiu internațional derulat periodic în rândul studenților din mai multe țări europene, a ajuns în prezent la cea de-a opta ediție. Cercetarea, însoțită de un raport național, a fost realizată în intervalul 2021–2024 prin aplicarea unui chestionar comun de tip omnibus. În România, analiza s-a bazat pe un eșantion reprezentativ de 16.113 studenți.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE