Pentru asta, am întrebat mai mulți tineri: „Tu ce cadou îți faci Crăciunul ăsta?”. Printre cele mai „materiale” dintre cadourile pe care și le vor face unii tineri, se numără „o carte”, „un roman de dragoste”, „un saxofon”. Toate însă indică o oarecare tendință autoreflexivă, chiar artistică. Răspunsuri precum „un somn de 24h”, „o pauză”, „relaxare” și „odihnă” au apărut și ele frecvent, de multe ori în corelație cu procese de introspecție, meditație și autocunoaștere.

De la utilitatea materială la dezvoltarea personală

Pentru generațiile mai în vârstă, conceptul de cadou adesea este suprapus cu o necesitate a destinatarului – veșnica îmbinare a utilului cu plăcutului, care ne umple dulapurile cu pijamale, electrocasnice și tot felul de consumabile domestice. Bunuri de confort. Pentru tinerii care ne-au răspuns totuși, cadourile materiale par să fie cumva „expirate”. 

  • „Am ajuns la vârsta în care am epuizat toate dorințele materiale. De Crăciunul acesta nu-mi mai doresc nimic material. Bine, poate doar niște bani care să-mi asigure doza săptămânală de cafeină, savurată dimineața, în oraș. Cu această ocazie, vreau să-mi continui drumul spre descoperirea interioară. Vreau să-mi dăruiesc mai mult timp mie, să iau decizii bune de self care și să mut puțin focusul pe ce contează”.

Multe dintre răspunsuri vorbesc detaliat despre relația adolescenților cu propria persoană. Cu siguranță este vorba despre răspunsurile unor tineri care au avut acces la experiențe educaționale extrașcolare și nu putem generaliza aceste răspunsuri pentru întreaga generație Z din țara noastră. Dar ele ne arată cum se vede prezentul și viitorul prin ochii acelor tineri care au acces la ceva mai mult decât programa școlară obligatorie. 

  • „Ceea ce aș putea să îmi ofer ar fi, în primul și primul rând, iubirea de sine, deoarece consider că este cea mai importantă. Pe lângă, aș mai adăuga și niște încredere și curaj. Lucrurile materiale le cumpărăm pe parcurs ?”.

Iubirea de sine a apărut cel mai des printre rândurile trimise de adolescenți – indicată cu subiect și predicat, nu subînțeleasă, cum reiese din exemplele de mai jos:

  • „Mai multă iubire de sine și încredere de sine”.
  • „Iubire și frumusețe. Îmi dăruiesc cărți, momente de liniște și momente de prezență cu mine însămi. Îmi e așa dor de copilul din mine, așa că o să-mi dăruiesc timp să îl iubesc și pe el la fel cum mă iubesc și pe mine cea… măricică”.
  • „MULTĂ RĂBDARE CU MINE: vreau să le fac pe toate și, de fapt, ajung să nu fac nimic și după sunt tristă că nu am ajuns la nivelul așteptărilor mele […] Mai multă iubire de sine și acceptare. Să-mi acord timp să greșesc”.

Pe de altă parte însă, încrederea în sine și în cei din jur apare ca o valoare pozitivă puternică, răspunsurile indicând și dorința de a lucra la dezvoltarea relațiilor semnificative. După doi ani de pandemie, acești tineri par foarte conștienți atât de nevoile lor emoționale de solitudine, cât și de nevoile de socializare. Mai mult, la nivel teoretic, par să aibă și cele mai bune strategii de a și le îndeplini, căci cadourile lor pentru ei înșiși par desprinse din cărțile de dezvoltare personală. 

  • „Încredere și ambiție”.
  • „Să petrec cât mai multe momente frumoase cu cei dragi, în care să nu fiu încordată sau depresivă din cine știe ce lucruri pe care sunt conștientă că nu le pot schimba :)”.
  • „Un nou început: în relația cu familia mea, în carieră. Gura de aer curat de care aveam nevoie pentru a începe un an nou cu nivelul de motivație încărcat la maxim”.
  • „Îmi doresc ca persoana pe care o plac atât de mult să fie alături de mine”.

Grija pentru sănătatea mintală 

Nu citim totuși răspunsurile unor tineri cu vieți roz, ci răspunsurile unor tineri cu perspectivă de ansamblu, care văd și apreciază și privilegiile pe care le au, dar și dificultățile prin care trece fiecare pe cont propriu. Asta sună destul de diferit de felul în care sunt descriși, în general, adolescenții, nu-i așa?

În ultimii doi ani, subiectul sănătății mintale a devenit deosebit de prezent și în peisajul media, pe lângă experiențele personale ale oamenilor. Indiferent de vârstă, cu toții am trăit gândurile anxioase și depresive cauzate de incertitudine și toate celelalte probleme generate de pandemie. 

Tendințele anxioase și depresive ale adolescenților se simt totuși în umbra declarațiilor optimiste, poate un pic prea grandios exprimate uneori ca să nu aibă și un rol de supracompensare pentru suferințe și vulnerabilități mai vechi. Sau oare așa se simte, de fapt, în adolescență, când realizezi că trebuie să te descurci pe cont propriu cu tot ceea ce pare trist și descurajator pentru tine, în timp ce pentru alți pare un nimic?

  • „[…] sunt puține clipe care merită trăite cu adevărat, dar mulți oameni care așteaptă să fie descoperiți, să fie auziți. Îmi doresc energie, ca să pot să fac orice benefic mie și celorlalți și vreau să fiu înconjurată doar de oameni cu adevărat valoroși. De doze de energie aflate în oameni prețioși. Cu aceștia vreau să-mi petrec zilele. Fie și câte 5 minute de fiecare. Nu contează. E mai important să simt câte ceva, zilnic, să simt că nu mi-e mort sufletul”.
  • „Cred că cel mai mare cadou pe care aș putea să mi-l fac ar fi adoptarea umorului în momente tensionate, care nu întotdeauna au o finalitate pozitivă. Adică, atunci când am de ales între a izbucni în plâns, a-mi reproșa că nu am procedat așa cum trebuie, că mai mult m-am făcut de râs, că am fost prea aiurită etc. și a alege să râd de comicul situației, să aleg a doua variantă. Să nu las să mă afecteze niște lucruri trecătoare. Să nu mai pun presiune pe mine că sunt prea așa sau prea așa. Să am încredere că unele lucruri iau calea corectă în viața mea și fără să le controlez încontinuu, pentru că altfel, mă agit și crispez, nu mai sunt naturală și mai mult rău fac. Deci, da. Cred că Moșul Crăciun din mine are mult de dăruit anul ăsta :P”.
  • „Să am mai multă pace interioară, răbdare și încredere că lucrurile se vor așeza până la urmă exact așa cum trebuie, că ar fi bine (pentru că nu prea îmi place treaba asta cu «trebuie») să mă bucur și de călătoria până la destinație. […] Să îmi găsesc mai multe motive pentru a scrie poezii nedepresive :)), dar să îmi aștern în continuare gândurile în versuri și să cred în faptul că voi putea lansa și o carte cândva”.

Libertatea și vârsta independenței 

Și dacă aceste cadouri pentru sine reprezintă lucruri pe care tinerii nu le au încă, ce înțelegem din asta? Un alt concept interesant este cel al libertății individuale – și este și firesc să fie așa, căci adolescența este considerată vârsta căutării independenței. De data aceasta însă, libertatea pare să fie înțeleasă de respondenți ca o formă de reconciliere cu sinele, în ciuda opiniilor sau criticilor celorlalți. 

  • „Cadoul pe care o să mi-l fac singură anul acesta este dreptul de a decide singură pentru mine și pentru viitorul meu. Dreptul de a-mi da voie să fiu iubită și respectată. Și curajul de a vorbi liber și sincer”.
  • „Îmi fac cadou libertatea, libertatea de a fi eu. Libertatea de a mă îmbrăca așa cum simt, de a spune ce simt, de a face ce simt, de a fi ce simt, fără să mă mai afecteze ceilalți, părerea lor, sau, cel puțin gândurile pe care mi le fac eu în legătură cu ce pot să creadă alții despre mine. […] promit că mă voi strădui să nu las ca frica și rușinea să mă ghideze”.
  • „Poate mai puțin timp petrecut lipită de lumina telefonului, poate o mică incursiune în lista de apropiați pentru a înțelege cine merită să rămână în anul ce va urma. Dar mai presus de orice impuls cotidian există mereu acea nevoie imperioasă de a mă cunoaște, de a mă înțelege, de a-mi lua timpul necesar să planez gânditoare asupra propriei identități”.

Distanța responsabilă față de ecrane a mai apărut și în alte răspunsuri, ceea ce poate să coreleze atât cu nevoia de dezvoltare personală, cât și cu încrederea în figurile de autoritate și atașament. Atât familia, cât și profesorii, îi critică adesea pe tineri pentru timpul excesiv petrecut online, chiar dacă pandemia ne-a forțat pe toți să devenim și mai dependenți de internet și telefoane sau calculatoare. 

Răspunsul de mai jos are totuși și o notă contradictorie, căci pare că adolescentul sau adolescenta în cauză nu asociază prea puternic telefonul cu o sursă de informații educative. 

  • „Să stau mai mult timp departe de telefon și în timpul ăla să citesc cât mai mult în așa fel încât să mă pot dezvolta într-o direcție în care am descoperit recent că aș vrea să activez”.

În această ordine de idei, poate ar fi util să ne gândim la metode noi de a-i învăța pe tineri să folosească diverse aplicații pe telefon. Deși e demonstrat că tinerii se pricep mai bine la utilizarea tehnologiei, asta nu garantează că toți vor reuși să integreze gadgeturile în procesele lor de învățare și dezvoltare academică. 

Mulți se vor împotmoli în tentația de a le folosi pentru distracție și social media. Tinerii au nevoie să fie introduși în lumea instrumentelor digitale – de la cele de bază (editare de documente, calendar, prezentări grafice) și până la cele specializate (editare grafică și video, proiectare 3D etc.) astfel încât să nu fie nevoiți să descopere pe cont propriu acele instrumente educaționale cu ajutorul cărora își pot explora și dezvolta talentele și pasiunile.

O altfel de rutină mentală de sărbători

La final de an, tuturor ne vine ușor să ne instalăm într-o rutină a ieșirii din rutina obișnuită. Vacanța de iarnă ne predispune pe toți la verva cumpărăturilor, a decorațiunilor și a cadourilor, la dimineți lungi și leneșe și excese alimentare, în spiritul tradițional al manifestării afecțiunii prin abundența bucatelor. 

Poate că anul acesta am putea să ne inspirăm din cadourile adolescenților pentru ei înșiși. Și sună chiar bine, dacă nu de-a dreptul ambițios, să ne propunem să ne concentrăm și noi pe explorarea propriei identități, pe găsirea unui echilibru prin iubire de sine, atenție și empatie în relațiile cu cei din jur și, dacă e posibil, mai puțin timp petrecut în fața ecranelor. 

Să încercăm cel puțin să ne propunem și astfel de cadouri pentru noi înșine, chiar dacă uneori pare că a-ți propune așa ceva înseamnă să pui și mai multă presiune pe tine. Până la urmă, avem nevoie mai întâi să ne imaginăm un posibil viitor ca să-l putem construi, nu-i așa?

*Rubrica In a Relationship va lua o pauză până la mijlocul lunii ianuarie, când vom reveni la obiectivele campaniei PĂI, ȘI EU?, continuând discuția despre eliminarea abuzurilor din conversațiile cu privire la vaccinare. 

Cine sunt tinerii care au răspuns și au exprimat ce simt?

Tinerii ale căror idei vor fi reproduse mai jos aparțin comunității Ideo Ideis și au răspuns în mod anonim la un chestionar online.

Festivalul Ideo Ideis a găzduit în vara lui 2020 un număr-record de ateliere In a relationship. Toți participanții la cea de-a 16 ediție a festivalului au parcurs atelierul In a relationship, susținut de un specialist în sănătate mintală din orașul lor. Tinerii au învățat despre formele abuzului și cum le pot evita încă de la primele lor relații de cuplu.   

Începând din această toamnă, Ideo Ideis a lansat POV:ești! – un newsletter interactiv pentru comunitatea sa de adolescenți interesați de teatru și artă. Este un instrument virtual de interacțiune cu tinerii pe care îl recomand oricărui adolescent care-și dorește să primească provocări creative care să-l ajute să se descopere și să-și exploreze identitatea. Mai mult, edițiile newsletter-ului bilunar vin cu recomandări, interviuri și tips & tricks de la personalități din lumea artei. Înscrierea la POV:ești! este gratuită și se poate face în câteva minute pe acest link

Profit de ocazie ca să dau un reminder și pentru înscrierea la newsletter-ul In a Relationship pentru părinți de la finalul fiecărei luni „Gânduri utile pentru părinții de adolescenți luați pe sus de pandemie”

Urmărește-ne pe Google News
Metoda prin care Anamaria Prodan a aflat că Reghecampf o înșală. Incredibil ce idee a avut Bebeto, fiul cel mic
PARTENERI - GSP.RO
Metoda prin care Anamaria Prodan a aflat că Reghecampf o înșală. Incredibil ce idee a avut Bebeto, fiul cel mic
Ce BOMBĂ a aflat Anamaria Prodan despre Corina Caciuc acum: „De ce Reghe e disperat să ascundă trecutul ei?
Playtech.ro
Ce BOMBĂ a aflat Anamaria Prodan despre Corina Caciuc acum: „De ce Reghe e disperat să ascundă trecutul ei?
Trandafiri albi, lacrimi și revoltă la înmormântarea Raisei. ”Era deşteaptă, frumoasă și bună”. Ce spun șefii polițistului despre schimbarea hainelor după accident
Observatornews.ro
Trandafiri albi, lacrimi și revoltă la înmormântarea Raisei. ”Era deşteaptă, frumoasă și bună”. Ce spun șefii polițistului despre schimbarea hainelor după accident
Horoscop 16 ianuarie 2022. Racii ar fi bine să păstreze distanța față de umbrele care s-au tot arătat în toate domenii din viață
HOROSCOP
Horoscop 16 ianuarie 2022. Racii ar fi bine să păstreze distanța față de umbrele care s-au tot arătat în toate domenii din viață
Atenție! Ce trebuie să știe toți românii cu certificat verde. Ce se întâmplă cu certificatul după a treia doză
Știrileprotv.ro
Atenție! Ce trebuie să știe toți românii cu certificat verde. Ce se întâmplă cu certificatul după a treia doză
Patronul Parmei, perplex când a văzut unde trebuie să vireze banii pentru transferul lui Dennis Man: ”Era mirat”
Telekomsport
Patronul Parmei, perplex când a văzut unde trebuie să vireze banii pentru transferul lui Dennis Man: ”Era mirat”
Ce este sindromul „Dropped Head” sau Head Down și ce afecțiuni provoacă
PUBLICITATE
Ce este sindromul „Dropped Head” sau Head Down și ce afecțiuni provoacă