Ce sunt mareele? De ce Marea Neagră nu are maree

Fenomenele naturii sunt evenimente care apar brusc, sunt „guvernate” de legile fizicii și sunt destul de frecvente pe planeta noastră. Ploaia, vântul sau curcubeul sunt doar câteva dintre fenomenele pentru care căutăm răspunsuri în ceea ce privește formarea și apariția lor.

De asemenea, un alt fenomen pe cât de interesant, pe atât de spectaculos îl reprezintă mareea, acel fenomen hidrologic natural care constă în variația periodică a nivelului apelor de pe Terra și care are multe alte efecte extraordinare asupra Pământului, Lunii și la nivel intergalactic. În acest articol vom explica ce sunt și cum se formează mareele.

Ce sunt mareele?

Mareea este un fenomen natural care constă în oscilația periodică a nivelului unei mări sau a unui ocean (flux și reflux), în raport cu o poziție medie, și care apare datorită forței de atracție combinate a Lunii și a Soarelui, scrie Wikipedia.org.

Altfel spus, mareea este o mișcare periodică de ridicare (flux) sau de coborâre (reflux) a nivelului apelor mărilor sau oceanelor, de două ori pe zi, datorită atracției gravitaționale a Lunii și a Soarelui.

Luna exercită cea mai mare forță asupra acestor maree și este combinată de atracția Soarelui a cărui masă este mult mai mare. Pe de altă parte, Pământul se învârte în jurul baricentrului sistemului Pământ-Lună, care supune obiectele situate pe suprafața sa la o forță centrifugă.

Fenomenul de maree este un fenomen fizic care este influențat de efectele combinate a mai multor factori, și anume:

• forţa de atracţie gravitaţională exercitată de Lună asupra Pământului;
• forţa centrifugă produsă de rotaţia ansambului Pământ-Lună în jurul centrului de greutate;
• forţa de atracţie gravitaţională exercitată de Soare asupra Pământului;
• forţa centrifugă produsă de rotaţia ansambului Pământ-Soare în jurul centrului de greutate;
• mişcarea Lunii pe orbită în jurul Pământului (fazele Lunii);
• mişcarea Pământului pe orbită în jurul Soarelui;
• configuraţia geomorfologică a diferitelor zone de la suprafaţa Pământului.

Cele mai mici maree care se produc de-a lungul anului apar în mod normal în timpul solstițiilor de iarnă și de vară, în timp ce mareele cele mai puternice apar la echinocțiile de primăvară și, respectiv, de toamnă.

Ce sunt fluxul și refluxul

Fenomenul de creştere a nivelului apei în timpul mareei este cunoscut sub denumirea de flux, în timp ce fenomenul de scădere poartă denumirea de reflux.

În funcție de locația de pe Terra, ciclul de flux și reflux poate avea loc o dată, situație în care poartă denumirea de maree diurnă, sau de două ori pe zi, caz în care avem de-a face cu o maree semidiană. De asemenea, acest ciclu poate fi și de tip mixt.

În timpul fluxului se produce o creştere treptată a nivelului mării/oceanului şi acoperirea cu apă a unei porțiuni de uscat. Cel mai înalt nivel atins de mare în timpul unui ciclu de maree se numește mare (maree mare ).

Atunci când avem de-a face cu un reflux se produce o scădere treptată a nivelului mării/oceanului, precum şi cu o retragere a apelor de pe fâşia de uscat care fusese acoperită anterior. Refluxul se încheie cu o maree joasă atunci când nivelul mării ocupă o poziție joasă și se menține constant un interval scurt de timp.

Când mareea a atins cel mai înalt sau cel mai scăzut nivel și pare să nu se mai miște se spune că marea este slăbită. Termenele de „maree mare” și „maree joasă” sunt cele mai cunoscute, deși cuvântul maree se referă în mod normal la mișcare, mai precizează sursa citată.

De ce Marea Neagră nu are maree?

Marea Neagră este o întindere de ape din bazinul geomorfologic denumit pontic, cu o întindere de 423.488 km² și un volum de apă de 547.000 km². Este poziționată între Europa și Asia, având ca state riverane România, Bulgaria, Ucraina, Rusia, Turcia și Georgia.

Fluxul şi refluxul la Marea Neagră sunt înregistrate pe coasta românească la stația de observare care aparţine Institutului de Cercetare şi Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” și care este situat în Portul Constanţa. Primele înregistrări ale înaintării şi retragerii apei mării s-au făcut în 1933.

Observaţiile sunt apoi interpretate la institut, iar conform acestora fluxul are loc la orele 6:00 şi 18:00, în timp ce refluxul se produce la orele 12:00 şi 24;00.

Din măsurătorile efectuate se remarcă o creştere constantă a nivelului apei Mării Negre, care se înscrie în aceeaşi tendinţă ca Oceanul Planetar. Spre exemplu, din 2006 până în 2011 nivelul mării a crescut cu 24,5 cm. Revenind, mareea la nivelul Mării Negre este de mică amplitudine, de doar 10-12 cm, motiv pentru care este, practic, insesizabilă.

Motivul principal pentru care, practic, nu există maree este acela că Marea Neagră are o singură ieşire, și anume prin strâmtoarea Bosfor, cea dintre Europa și Asia, cea care o leagă de Marea Marmara.

Citește și: Marea Neagră – curiozități, informații și lucruri mai puțin știute

Foto: Shutterstock/123rf.com

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE