Marea Neagră, cea la care are ieșire și țara noastră, este una dintre marile mări ale ale lumii și este unică din anumite puncte de vedere.
Cuprins:
Descoperă curiozități și lucruri mai puțin știute despre Marea Neagră:
Marea Neagră este marea situată la extremitatea de sud-est a Europei. Se învecinează cu Ucraina la nord, Rusia la nord-est, Georgia la est, Turcia la sud și Bulgaria și România la vest. Marea Neagră are o formă aproximativ ovală și ocupă un bazin situat strategic la extremitatea de sud-est a Europei, dar conectat la apele îndepărtate ale Oceanului Atlantic , Marea Marmara, Dardanele, Marea Egee și Marea Mediterană.
Prin strâmtoarea Kerci este legată de Marea Azov, prin Bosfor de Marea Marmara, iar prin strâmtoarea Dardanele de Marea Egee și deci de Marea Mediterană.
Linia de coastă a Mării Negre este destul de regulată. Întinderea maximă est-vest a mării este de aproximativ 1.175 km, iar cea mai scurtă distanță dintre vârful Crimeei și Capul Kerempe la sud este de aproximativ 260 km. Suprafața, excluzând Marea Marmara, dar incluzând Marea Azov, este de aproximativ 461.000 km pătrați. Marea Neagră propriu-zisă ocupă aproximativ 163.000 de 422.000 km pătrați. O adâncime maximă de peste 2.210 de metri este atinsă în sectorul central-sud al mării.
Marea Neagră este, din punct de vedere hidrologic, un rest al Mării Sarmatice și prezintă o serie de aspecte unice în lume:
Pe litoralul românesc al Mării Negre au fost identificate 131 specii de pești, pe litoralul bulgăresc 187, turcesc 167, ucrainean 155, rusesc 112 și pe cel georgian 110 specii. După starea de conservare după criteriile IUCN, 9 specii sunt critic amenințate cu dispariția, o specie amenințată cu dispariția, 11 specii sunt vulnerabile, 4 sunt aproape amenințate cu dispariția, 139 neamenințate cu dispariția.
Pentru 15 specii sunt date insuficiente pentru evaluarea stării de conservare, iar 19 specii nu au fost încă evaluate.
Cele 9 specii critic amenințate cu dispariția sunt: Squatina squatina (rechinul înger), Acipenser gueldenstaedtii (nisetrul), Acipenser nudiventris (viza), Acipenser persicus (sturionul persan), Acipenser stellatus (păstruga), Acipenser sturio (șipul), Huso huso (morunul), Anguilla anguilla (anghila europeană), Knipowitschia cameliae (guvidul mic din Delta Dunării).
De la o anumită adâncime, apa mării nu mai conține oxigen decât în cantități neglijabile. Există totuși microorganisme care folosesc sulfat pentru oxidarea hranei și produc hidrogen sulfurat și dioxid de carbon. Ele formează un biosistem anaerob care se apropie tot mai mult de suprafață.
Inițial, Marea Neagră s-a numit „Axaina”, adică „albastru închis”. În vremea colonizării grecești marea se numea „Pontos Euxeinos”, adică „Marea primitoare”, poate prin preluarea fonetică a denumirii „Axaina”. Romanii au transcris denumirea sub forma „Pontus Euxinus”, folosind însă și „Mare Scythicum”, iar ulterior, în vremea împărăției Bizantine, în Evul Mediu, apar și alte denumiri ca „Marea cea mare” din documentele lui Mircea cel Bătrân și în italiana genovezilor ca „Mare maggiore”.
Calificativul „Neagră” apare în secolul al XV-lea, odată cu extinderea Imperiului Otoman.
Navigația pe Marea Neagră este cunoscută încă de pe vremea vechilor fenicieni. Istoricul grec Herodot a descris coastele nordice ale mării în secolul al V-lea î.Hr., în timp ce primele ghiduri de navigație, numite peripli, au fost scrise de greci în secolul al 4-lea î.Hr.
Malurile Mării Negre au fost așezate de o serie de popoare, inclusiv slavi, turci și genovezi; până în secolul al XV-lea turcii dețineau controlul asupra întregului țărm.
Ca urmare a poziției sale, țărmurile mării Negre au fost parcurse, colonizate și sunt astăzi populate de numeroase popoare sosite din timpuri mai vechi sau mai noi. Cele mai vechi popoare pontice sunt grecii pontici, armenii, românii, lazii, gruzinii și abhazii.
Marea Neagră este săracă în insule. Cele mai importante insule sunt Insula Șerpilor și cele formate de Dunăre, dincolo de vărsare, ca Insula Sacalinul Mare.
Cea mai importantă peninsulă este Peninsula Crimeea, „împărțită” cu Marea Azov.
Golfurile Mării Negre sunt fie largi, puțin prielnice adăpostirii vaselor pe furtună (ca Golful Burgas, Golful Varna, Golful Sinop, Golful Samsun și altele), fie separate de larg de curenții transversali prin cordoane litorale („grinduri”) și transformate astfel în limane (de exemplu Limanele Dobrogene sau Limanul Nistrului).
Cele mai importante 20 de orașe de pe coasta Mării Negre sunt:
Daniel9090 19.01.2024, 15:21
Marea Neagră are o varietate de plaje, de la cele cu nisip fin la cele cu pietriș
Daniel9090 19.01.2024, 15:22
Regiunile de coastă ale Mării Negre beneficiază de o climă plăcută, cu veri calde și ierni blânde
Daniel9090 19.01.2024, 15:22
Mării Negre are o bogată moștenire culturală și istorică. Orașe precum Istanbul, Constanța și Odessa sunt marcate de arhitectură istorică, muzee și situri istorice
Daniel9090 19.01.2024, 15:23
Regiunea Mării Negre găzduiește diverse festivaluri și evenimente culturale
Daniel9090 19.01.2024, 15:23
Marea Neagră oferă oportunități pentru diverse activități nautice, cum ar fi navigația cu iahtul, scufundările și sporturile acvatice